22 martie, Sfântul Vasile de Ancira şi Sfânta Drosida. Sărbătoare importantă în calendarul ortodox

Sâmbătă, 22 martie 2025, sunt prăznuiţi Sfântul Vasile de Ancira şi Sfânta Drosida, sfinţi cu care oamenii, în general, sunt mai puţin familiarizaţi.

• Crin Antonescu, despre trădarea lui Victor Ponta: Nu e vorba de mine, este vorba de trădarea față de peste 60% dintre români

În ziua de 22 martie, Biserica Ortodoxă prăznuieşte moartea mucenicească a Sfintei Drosida. Conform crestinortodox.ro, cu această ocazie ni se înfăţişează şi o enigmă, mai bine zis o existenţă enigmatică, chiar aceea a sfintei. Aceasta pentru că sinaxarul Bisericii noastre afirmă nici mai mult nici mai puţin decât aceea că Sfânta Drosida a fost fiica Împăratului Traian.

Primele menţiuni despre Sfânta Drosida le găsim în vremea Sfântului Ioan Gură de Aur, atunci când acesta era preot în Antiohia.

Sfântul Vasile de Ancira a mucenicit sub arieni, în vremea domniei împăratului Constantiu. El era cunoscut tuturor din vremea lui, mai ales pentru râvna sa de a apăra dreapta credinţă ortodoxă, împotriva chiar şi a împăratului celui păgân.

Urmând la tronul împărătesc împăratul Iulian Apostatul, acesta a început a prigoni puternic pe creştini. Sfântul Vasile cel din Ancira a mustrat public necredinţa împăratului şi relele lui fapte împotriva creştinilor, motiv pentru care sfântul a şi fost aruncat în închisoare.

Când împăratul a căutat să-l câştige de partea sa pe sfânt, spre a nu-l omorâ şi a tulbura poporul împotriva lui, Sfântul Vasile i-a răspuns, zicând: "Eu în Hristos al meu cred, pe Care tu îl lepezi pe când El ţi-a încredinţat ţie împăraţia aceasta pământească; de aceea va fi luată ea de la tine, foarte curând". Şi alte asemenea profeţii, descoperite de Dumnezeu sfântului.

Împăratul Iulian s-a umplut de mânie mare auzind acestea. Drept urmare, el a poruncit ca trupul sfântului să fie jupuit de viu în fâşii de piele. După alte câteva zile, împăratul a venit iar la el, să vadă dacă nu a renunţat la cele dintâi. Văzându-l pe împărat, sfântul a luat o fâşie de piele şi, aruncând-o la picioarele lui, zise: "Apucă şi mănâncă, împărate, căci dulce îţi este ţie acest fel de hrană, iar mie Hristos îmi este Viaţă". Ruşinat, împăratul a plecat din Ancira, iar chinuitorii şi-au continuat porunca până ce sfântul şi-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu, la anul 363.