24 Decembrie 1989: Ajun de Căciun însângerat şi tribunal pentru Ceauşescu

Acum 26 de ani, pe 24 decembrie 1989, România era în plină revoluţie. Ajunul Crăciunului a fost unul sângeros, dramatic şi confuz.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Acum 26 de ani,  pe 24 decembrie 1989, România era în plină revoluţie. Ajunul Crăciunului a fost unul sângeros, dramatic şi confuz. România era ţara zvonurilor despre terorişti şi apă otrăvită. În zilele de foc de atunci, sute de români se jertfeau pentru ca noi să ne luăm raţia de libertate.

24 decembrie 1989 a fost o nouă zi de lupte pe străzile oraşelor României, alimentate de zvonurile despre terorişti. A fost o zi marcată de decretul semnat de Ion Iliescu pentru înfiinţarea Tribunalului Militar Excepţional, care urma să-i judece pe Nicolae şi pe Elena Ceauşescu.

Bucureştiul părea un oraş în stare de război. Trupe, blindate şi tancuri erau dislocate în punctele strategice. Focuri de armă se auzeau în toate cartierele oraşului. Cetăţenii încep să reţină presupuşii terorişti. Au fost duşi în unităţi militare de la periferia oraşului şi au fost eliberaţi abia în ianuarie 1990.

În paralel cu luptele din stradă, la nivel politic se ia o decizie importantă. Ion Iliescu semnează decretul de înfiinţare a "Tribunal Militar Excepţional", care urma să-i judece pe Nicolae şi Elena Ceauşescu.

Iliescu spunea că "existenţa acestor grupe de terorişti, a unor indivizi fanatizaţi, care acţionează cu o cruzime fără precedent, trăgând în locuinţe, în cetăţeni, provocând victime în rândul militarilor, e încă o expresie elocventă a caracterului antipopular al dictaturii Ceauşescu".

După ce, pe 23 decembrie, cei doi soţi Ceauşescu au fost arestaţi, în ziua de Ajun reprezentanţii noii puteri stabilesc înfiinţarea Tribunalului Militar Excepţional, care îi va judeca pe Nicolae şi Elena Ceauşescu.

În urma procesului, dictatorul şi soţia lui au condamnaţi la moarte şi executaţi în ziua de Crăciun.

Consiliul Frontului Salvării Naţionale anunţă adoptarea unor măsuri excepţionale. Acestea vizau încetarea completă şi imediată a focului în toată ţara, iar actele de vandalism erau declarate ilegale. Armata devenea singura instituţie a statului care putea deţine arme de foc, persoanele care intraseră în posesia unor arme fiind obligate să le predea până pe 25 decembrie.