Anunţ MAE: Prin hotărârea de marți, CEDO a reiterat existența unei probleme structurale în sistemul carceral românesc

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a reiterat, prin hotărârea prezentată marți, existența unei probleme structurale în ceea ce privește suprapopularea din centrele de reținere și arest preventiv și din unitățile penitenciare din România și a confirmat, totodată, progresele înregistrate și a apreciat pozitiv măsurile deja adoptate sau prognozate de către statul român pentru a contracara acest fenomen al suprapopulării, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE), potrivit Agerpres.

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a reiterat, prin hotărârea prezentată marți, existența unei probleme structurale în ceea ce privește suprapopularea din centrele de reținere și arest preventiv și din unitățile penitenciare din România și a confirmat, totodată, progresele înregistrate și a apreciat pozitiv măsurile deja adoptate sau prognozate de către statul român pentru a contracara acest fenomen al suprapopulării, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE), potrivit Agerpres.

Ministerul arată, într-un comunicat transmis AGERPRES că, "în același timp, Curtea a recomandat măsuri suplimentare din partea autorităților naționale, fie de natură logistică, fie de politică penală, precum și consolidarea, respectiv, introducerea unor remedii de natură preventivă și compensatorie, pentru situațiile în care o persoană se confruntă cu sau a fost expusă la suprapopularea în locurile în care este sau a fost deținută".

Astfel, ținând cont de faptul că statul are nevoie de timp pentru definirea acestor măsuri suplimentare, Curtea a acordat autorităților un termen de șase luni de la momentul rămânerii definitive a hotărârii pentru prezentarea, în cooperare cu Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a unui plan de acțiune care să identifice măsurile suplimentare și calendarul adoptării acestora. 

Pentru a sprijini autoritățile în acest demers, Curtea a decis suspendarea examinării cererilor aflate pe rolul său și necomunicate încă Guvernului pentru observații, favorizând astfel concentrarea eforturilor pentru identificarea și ulterior adoptarea măsurilor suplimentare.

MAE mai arată că procedura hotărârii pilot se aplică în situația în care pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului (Curtea sau CEDO) se află un număr semnificativ de cereri similare, în care se invocă încălcări ce au o cauză comună. În hotărârea pronunțată într-o astfel de procedură, Curtea menționează disfuncționalitățile incidente în plan național și fixează un cadru temporal în care Guvernul să identifice și să implementeze măsurile necesare remedierii acestora.

Procedura hotărârii pilot reprezintă o formă de cooperare între Curte și statul pârât. Rolul ei este să ofere piste, sugestii de măsuri cu caracter general care ar fi apte să rezolve respectiva problemă sistemică și ar fi acceptabile din perspectiva CEDO, raportat la jurisprudența acesteia și la numărul semnificativ de cereri similare aflate pe rolul ei. Curtea confirmă însă în jurisprudența sa libertatea statului de a alege măsurile prin care să își îndeplinească obligația de conformare cu hotărârile Curții.

Prima hotărâre CEDO pronunțată într-o cauză împotriva României în materia condițiilor materiale de detenție datează din decembrie 2007 (Bragadireanu împotriva României).

De asemenea, în iulie 2012, Curtea a pronunțat o hotărâre în cauza Iacov Stanciu împotriva României în care a reținut că, în pofida eforturilor autorităților române de a îmbunătăți situația, există o problemă structurală în domeniul condițiilor materiale de detenție; ulterior acestei hotărâri, autoritățile române au adoptat o serie de măsuri, legislative și administrative, ale căror rezultate au fost apreciate pozitiv de către Curte.

Față de România a mai fost pronunțată o hotărâre pilot, Maria Atanasiu ș.a. împotriva României, în domeniul restituirii proprietăților naționalizate; măsurile de reformă adoptate în această materie și cooperarea autorităților cu Serviciul de executare a hotărârilor CEDO au fost apreciate public de oficialii Consiliului Europei și primite pozitiv de către Curte, care a considerat că noua legislație oferă posibilitatea de soluționare adecvată a cererilor de reparație, pentru majoritatea situațiilor incidente în cauzele aflate pe rolul său.

În regulă generală, o hotărâre pronunțată de o cameră a Curții devine definitivă în termen de trei luni de la momentul pronunțării, mai arată MAE.