AVERTISMENT! Gripa a debutat mai devreme în acest sezon, iar virusul AH3N2 e mai virulent

Gripa a debutat mai devreme în acest sezon decât anul trecut, până în 17 ianuarie fiind confirmate 306 cazuri şi nouă decese, majoritatea îmbolnăvirilor fiind provocate de viurusul AH3N2 care se dovedeşte a fi mai virulent decât cel pandemic, din vaccin (AH1N1), a declarat, pentru News.ro, directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibie, dr. Adriana Pistol.

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Gripa a debutat mai devreme în acest sezon decât anul trecut, până în 17 ianuarie fiind confirmate 306 cazuri şi nouă decese, majoritatea îmbolnăvirilor fiind provocate de viurusul AH3N2 care se dovedeşte a fi mai virulent decât cel pandemic, din vaccin (AH1N1), a declarat, pentru News.ro, directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibie, dr. Adriana Pistol.

"De la începutul sezonului precedent de supraveghere a infecţiilor respiratorii acute, gripei şi infecţiilor respiratorii acute severe (SARI) şi până în 20 ianuarie 2016, au fost confirmate cu laboratorul 12 cazuri de gripă, dintre care 10 cazuri tip AH1N1, unul AH3N2 şi unul de tip A nesubtipat. Tot până în 20 ianuarie 2016 nu a fost înregistrat niciun deces. În schimb, de la începutul sezonului actual de supraveghere a infecţiilor respiratorii acute, gripei şi a SARI şi până la data de 17 ianuarie 2017 au fost confirmate cu laboratorul 306 cazuri de gripă, dintre care 249 cazuri tip AH3N2, 53 de cazuri tip A nesubtipat şi patru cazuri tip B. Numărul total de decese la cazuri confirmate cu virus gripal este nouă, dintre care opt cu tipul AH3N2 şi unul cu tipul A nesubtipat", a explicat directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, dr. Adriana Pistol.

Altfel spus, numărul cazurilor de gripă confirmate în laborator în acest sezon a crescut de aproape 30 de ori faţă de sezonul precedent. Apoi, pe lângă debutul timpuriu al bolii, tulpina este mai virulentă.

"Avem un număr de cazuri semnificativ mai mare în acest sezon, dar şi o tulpină mai virulentă. Ar putea fi forme mai severe de boală. Este bine ca, din momentul confirmării gripei, bolnavii să rămână acasă. O dată, pentru că se vor vindeca mai repede şi a doua oară pentru că nu vor transmite boala colegilor de serviciu şi  altor persoane cu care vin în contact. Ideal ar fi ca oamenii să se vaccineze toamna pentru a fi protejaţi tot sezonul", a adăugat dr. Adriana Pistol.

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) atenţionează, încă de la începutul anului, că gripa este o boală gravă care afectează anual între 5 şi 15 la sută din populaţie, iar cea mai sigură măsură de prevenire a îmbolnăvirii este vaccinarea.

“Sunteţi sigur că folosiţi măsurile potrivite pentru a vă proteja împotriva gripei? Vaccinaţi-vă!”, este sloganul sub care CNSCBT a lansat un material informativ, realizat cu sprijinul Institutului Naţional de Sănătate Publică, Guvernului şi Centrului European pentru Controlul Bolilor Transmisibile.

Care sunt simptomele de gripă

Gripa sezonieră este cauzată de virusurile gripale umane care infectează căile respiratorii - nas, gât, bronhii şi uneori plămâni. Persoanele bolnave de gripă au unele sau toate dintre următoarele simptome: febră, durere de gât, secreţii nazale, tuse seacă, oboseală, durere de cap, dureri musculare.

Spre deosebire de gripă, o viroză respiratorie poate fi depistată după debutul mai lent al bolii - începe cu usturimi în gat, nas înfundat şi dureri de cap - şi după evoluţia mai uşoară. Aceste forme de viroze respiratorii, cunoscute şi ca “răceli”, sunt cauzate de alte virusuri respiratorii - adenovirus, virus sinciţial respirator, virusuri paragripale.

Complicaţiile gripei pot include: pneumonie, infecţii ale urechii, infecţii ale sinusurilor, deshidratare şi agravarea afecţiunilor medicale cronice existente, cum ar fi insuficienţa cardiacă congestivă, astm sau diabet. La persoanele în vârstă, gripa poate provoca sau agrava anumite afecţiuni cardiace, care ar putea duce la atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale.

Din grupele de risc fac parte femeile însărcinate, persoanele în vârstă şi cele cu afecţiuni medicale cronice, cum ar fi astmul bronşic şi alte boli respiratorii, diabetul zaharat şi alte boli endocrine, bolile de inimă, de rinichi, de ficat, cele metabolice şi neurologice, precum şi obezitatea, potrivit documentului citat.

Gripa se transmite de la o persoană la alta, direct sau indirect

Gripa se răspândeşte de la o persoană la alta prin contactul direct, prin picăturile de la o persoană infectată împrăştiate prin tuse sau strănut, prin contactul indirect, atunci când picături sau secreţiile din nas sau gât se depun pe suprafeţe, cum ar fi mâinile. De acolo, virusul poate fi transferat către alte persoane care apoi îşi ating faţa. O altă cale de răspândire a bolii este sistemul imunitar slăbit, din cauza bolii sau ca urmare a unor tratamente.

"Este important să urmaţi recomandările medicului dumneavoastră pentru a evita complicaţiile grave legate de gripă, în special dacă faceţi parte din categoria persoanelor cu risc", se mai arată în documentul citat.

Vaccinarea - cea mai sigură măsură de prevenire a gripei

Specialiştii spun că vaccinarea este cea mai sigură măsură de prevenire a gripei, iar aceasta ar trebui făcută înainte de a începe sezonul de gripă, respectic toamna.

Eficacitatea vaccinului poate varia de la an la an, în funcţie de tipurile de virusuri circulante în fiecare sezon. Vaccinul antigripal nu conţine virusuri gripale vii, ceea ce înseamnă că nu poate provoca gripă sau alte infecţii, mai arată Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile în materialul informativ.

Ca măsuri preventive pentru limitarea răspândirii gripei şi altor viroze respiratorii, specialiştii recomandă: 

- Spălaţi-vă pe mâini în mod regulat cu apă şi săpun.

- Acoperiţi-vă gura şi nasul cu un şerveţel atunci când strănutaţi. Apoi acoperiţi şi aruncaţi şerveţelul folosit.

- Nu reutilizaţi batiste sau şerveţele. Virusul gripei şi alte virusuri respiratorii pot supravieţui temporar în afara corpului, astfel încât vă puteţi infecta atingând batiste şi şerveţele utilizate. Dacă nu aveţi un şerveţel disponibil, atunci când strănutaţi acoperindu-vă în totalitate nasul şi gura cu braţul.

- Staţi acasă când sunteţi bolnav. Dacă vă simţiţi mai rău, solicitaţi ajutor medical.

Sezonul de gripă durează din octombrie până în mai, vaccinarea trebuie făcută de la jumătatea toamnei

Specialiştii recomandă ca vaccinarea să se facă în fiecare an începând de la jumătatea toamnei. În funcţie de tipul de virus care circulă în fiecare an, sezonul de gripă în general durează din octombrie până în luna mai.

Virusurile gripale sunt în continuă schimbare şi nu este neobişnuit să apară în fiecare an noi virusuri gripale. Vaccinarea antigripală nu protejează faţă de alte tipuri de virusuri respiratorii. Persoanele vaccinate antigripal sunt protejate doar faţă de gripă, boală mult mai gravă şi care frecvent evoluează cu complicaţii şi chiar deces, mai precizează CNSCBT.