Barajele din zona montană care ţin piept vitregiilor naturii au nevoie de consolidare

Barajele din zona montană ţin piept vitregiilor naturii şi apără staţiuni întregi de viiturile puternice. Vorbim despre construcţiile care împiedică apele să înghită zone întregi de pădure. Însă trecerea timpului le afectează şi pe ele.

• CALCUL. Profitul obținut astăzi de un român care ar fi cumpărat un lingou de aur în 2019

• Barajele au rolul de a reduce viteza de scurgere a apei.
• Protejează peisajele idilice din zona montană.

Ca să nu cedeze, este nevoie de lucrări anuale şi de mulţi bani. Fără ele însă, o mulţime de locuri pitoreşti sau chiar o parte dintre animalele sălbatice ar fi în pericol.

Barajele au rolul de a reduce viteza de scurgere a apei şi astfel protejează peisajele idilice din zona montană. Viiturile cărora le ţin piept le uzează însă, aşa că au nevoie continuu de consolidare. Este vorba despre o muncă titanică, sute de specialişti şi zile întregi de cercetări.

Mircea Grecu - inginer Directia Silvica Prahova: Se lucrează necontenit de peste 130 de ani. Ceea ce vedem astăzi este rodul muncii a generaţii întregi de silvicultori, ingineri constructori, ingineri de îmbunătăţiri funciare şi să nu uităm poate mii sau zeci de mii de cioplitori în piatră.

Mihai Luția - director Directia Silvica Prahova: În judeţul Prahova avem peste 300 de şantiere de corectare a torenţilor, pe principalele văi.

Pentru a putea înţelege cum sunt amplasate aceste baraje, specialiştii Direcţiei Silvice Prahova folosesc calcule complexe care să deternime dacă aceste construcţii ar putea rezista unor viituri atât de puternice, ce apar o dată la 100 de ani.

Cea mai mare calamitate cauzată de furia naturii a avut loc acum mai bine de 100 de ani de fapt, în 1905. Atunci Valea lui Bogdan, Calea ferată Bucureşti – Predeal şi gara Valea Largă au fost inundate, iar pagubele au fost imense. 

Adrian Lungu- Șef Ocolul Silvic Sinaia: Imediat în perioada următoare s-a demarat construirea mai multor baraje pe această vale, care să prevină acest fenomen. În primii ani s-au construit 12 baraje cu o înălţime până la 12 m, după care s-a intervenit în etapele următoare, ajungându-se la un număr aproximativ de 60 de baraje.

Pentru a remedia ceea ce natura a zdrobit fără milă, autorităţile au luat şi alte măsuri.

Adrian Lungu- Șef Ocolul Silvic Sinaia: S-au efectuat şi lucrări de împădurire pe terenurile puternic erodate şi pe solurile uşor sau moderat erodate, în vederea măririi capacităţii de retenţie a apelor pe versanţi. 60 de ansambluri de baraje, praguri şi traverse, cât şi 7 canale pentru regularizarea cursurilor de apă, valoarea lor de patrimoniu fiind evaluată astăzi la aproximativ 27 de milioane de lei.

Sumele pentru reconsolidare sunt mari, însă par infime în faţa bogăţiei naturale cu care zona se poate mândri.