Buna Vestire, tradiţii şi obiceiuri. Ce este strict interzis în această zi
Pe 25 martie, creştinii ortodocşi sărbătoresc Buna Vestire sau Blagovestenia în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naşte pe Fiul lui Dumnezeu.
De Redactia Observator la 24.03.2022, 13:27
La început, această sărbătoare a variat. Iniţial, avea loc în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie. Buna Vestire este sarbatorită în fiecare an în Postul Mare, fiind prima sărbătoare în care creştinii ortodocşi au dezlegare la peşte în această perioadă.
Buna Vestire, tradiţii şi obiceiuri
Potrivit tradiţiei, de Buna Vestire, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău. Există obiceiul că în această zi, să se numere de câte ori cucul îşi cântă numele, număr care ar descoperi câţi ani mai avem de trăit. Flăcăii şi fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători. Dacă imediat cucul începe să cânte, asta echivala cu un an de aştepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea sa era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică.
De Buna Vestire este interzis să dormi prea mult în această zi căci în caz contrar vei fi somnoros de-a lungul întregului an. O altă superstiţie spune că nu este bine să cauţi păsările de ouă în această zi sau să le pui sub cloşcă pentru că puii se vor îmbolnăvi. Totodată, ouăle ouate de Buna Vestire nu se păstrează şi nici nu se consumă. Nu este bine să te cerţi în această zi ori altfel vei avea parte de gâlcevi de-a lungul întregului an.
Tradiţia populară spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. În această zi se fac şi previziuni meteorologice. În popor există credinţa că aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti. De Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.
La Blagoveştenie se efectuau nenumărate acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi: afumarea cu tămâie şi cârpe arse a clădirilor, curţilor, oamenilor şi vitelor (Transilvania, Banat); producerea zgomotelor de care să se sperie forţele malefice prin tragerea unui clopoţel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat); aprinderea focurilor în grădini şi livezi; scoaterea din lăzi a straielor şi ţesăturilor la aerisit.
