Cum reacţionează românii în cazul unui cutremur? Simplu: "În beci avem varză la butoi şi vin în damigene. Mai tăiem o raţă, o găină, ne descurcăm"

În cazul unui cutremur major, cu răniţi şi pagube materiale, cei mai mulţi români nu ar şti cum să reacţioneze, punându-şi baza doar în echipele de salvatori, un studiu recent arătând că 8 din 10 români ignoră măsurile preventive, nu au un plan de urgenţă al familiei şi nu iau în serios campaniile.

• Cod galben de vânt, viscol şi strat de zăpadă în aproape toată ţara până duminică noapte. ANM a prelungit avertizările de vreme extremă

În cazul unui cutremur major, cu răniţi şi pagube materiale, cei mai mulţi români nu ar şti cum să reacţioneze, punându-şi baza doar în echipele de salvatori, un studiu recent arătând că 8 din 10 români ignoră măsurile preventive, nu au un plan de urgenţă al familiei şi nu iau în serios campaniile.

"Întreaga societate susţine această cultură a unui alternalism exagerat în care de fiecare dată când apar probleme avem un duşman comun- statul. Din acest motiv, de aproape 26 de ani, tema responsabilităţii nu a apărut mai deloc în spaţiul public. Avem această aşteptare. Avem lipsa de conştiinţă civică elementară, aceea că suntem primii care trebuie să fie responsabili de situaţie, că e şi reponsabilitatea noastră. Campaniile sunt tratate în şcoli cu referenţa obligativităţii. Profesorii se comportă ca şi cum- iată, a mai venit o năzbâtie care trebuie executată iar copii se amuză, fără să ia în serios ce se întâmplă. Fie mesajele de la TV sunt privite cu scepticism, ca şi cum problema nu aparţine fiecăruia dintre noi", a explicat sociologul Ana Bulai.

Specialiştii spun că în cazul unui cutremur major fiecare familie ar trebui să aibă un plan. Fiecare membru al familiei trebuie ştie ce să facă acasă sau în locul în care se află. Experţii susţin că este importantă stabilirea unui loc de întâlnire, în care toată familia să ştie să ajungă. În realitate, cei mai mulţi români nu au un plan, fiind de părere că sarcina aparţine exclusiv salvatorilor, arată studiile sociologiloe.

"În beci avem varză la butoi şi vin în damigene. Mai tăiem o raţă, o găină, ne descurcăm", declară mai multe asistente de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Craiova. Unitatea a fost construită în anii '70 pe un sol mlăştinos şi în caz de cutremur mare nu ar face faţă, spun angajaţii. Pacienţii nu sunt nici ei convinşi că personalul va rămâne să îi ajute în caz de dezastru.

"Eram la urgenţă şi le-am auzit vorbind pe fete, doctore, asistente ce erau. Erau şi ele speriate. Una dintre ele spunea că dacă ar fi vreun cutremur mare s-ar duce repede acasă să îşi salveze copiii şi bărbatul, ce treabă ar avea cu noi. Şi o înţeleg şi eu aş face la fel. Cine ştie ce o fi. Sper să nu ne prindă pe aici, că nu mai scăpăm", a spus Ioana Pică, pacientă a SJU Craiova.

În ceea ce priveşte Capitala, cel mai recent studiu arată că cei mai mulţi bucureşteni ar lua decizii care s-ar putea dovedi fatale.

"Niciunul dintre participanţii la sondaj nu şi-a pus problema ca într-un supermarket ar putea să cadă rafturile. Că aparatele de aer condiţionat atârnate de clădiri ar putea fi un pericol, că blocurile cu faţade de sticlă ar putea să fie mortale dacă acele ferestre se sparg. Ideea de a-şi ancora mobila în casă a părut exotică, oamenii neînţelegând exact ce ar trebui să facă.Teme de genul acesta nu apar decât în momentul în care o catastrofă se apropie periculos de noi. Când plecau casele la Galaţi, oamenii au preferat să considere că sunt cauze antropice, mai puţin că au casele în zona de pericol", adaugă sociologul Ana Bulai.

Adăposturi în care populaţia ar putea fi direcţionată în caz de cutremur au fost date în folosinţă oamenilor, devenind, în multe situaţii, depozite pentru murături sau mobilă, scrie Mediafax.

"În caz de doamne fereşte ieşim afară, ce să facem. Eu nu m-aş băga înăuntru. De ce să mă bag? Să pice tot blocul pe mine că stau ca şobolanul", spune o femeie din Ploieşti în timp ce arată buncărul de cutremur transformat în depozit de mobilier şi cauciucuri.

"Mi-e frică de cutremur, dar ce-o fi o fi! Mergi pe stradă şi poate să-ţi cadă o cărămidă-n cap”, spune unul dintre locatarii unui imobil cu bulină din Constanţa. Acesta şi mulţi dintre vecinii săi declară că este de datoria Primăriei să găsească soluţii.

Ultimul cutremur cu intensitate mare produs în România a fost pe 24 septembrie şi a avut 5,3 grade pe Richter. Un altul de 5,4 grade a fost pe 22 noiembrie 2014. Cele mai intense seisme care au avut loc în România ultimilor 26 de ani au fost în 1990, pe 30 mai, cu 6,9 grade şi în 2004, cu 6 pe Richter.