Declaraţie UIMITOARE: ”Cuminţenia Pământului” este purtătoare de blestem

Sculptura ”Cuminţenia Pământului” de Constantin Brâncuşi este o reprezentare a unui copil care a fost pedepsit pentru că nu a ştiut ce să facă, o diminutivare a damnaţiei, care poartă un blestem, a declarat profesorul doctor Matei Stîrcea-Crăciun, cercetător la Institutul de Antropologie ”Francisc Rainer” al Academiei Române.

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Sculptura ”Cuminţenia Pământului” de Constantin Brâncuşi este o reprezentare a unui copil care a fost pedepsit pentru că nu a ştiut ce să facă, o diminutivare a damnaţiei, care poartă un blestem, a declarat profesorul doctor Matei Stîrcea-Crăciun, cercetător la Institutul de Antropologie ”Francisc Rainer” al Academiei Române.

Brâncuşiologul avertizează că statul nu trebuie să piardă această operă de artă şi consideră că o posibilă ratare a campaniei de strângere de fonduri ar fi ”o catastrofă culturală”.

”Campania de strângere de fonduri pentru «Cuminţenia Pământului» este un gest civic care inaugurează o atitudine politică necesară şi fertilă. Este necesar ca opinia publică să fie continuu solicitată să fie coerentă, coezivă la idealuri care sunt interesante pentru toată lumea. Faptul că de data aceasta lucrurile au mers încet a fost cauzat de inerţia publicului de a reacţiona la o licitaţie pe care nu a mai primit-o anterior”, a declarat Matei Stîrcea-Crăciun.

Cercetătorul nu este mirat de faptul că suma strânsă până în acest moment nu este consistentă.

”Faptul că nu s-a putut strânge în trei luni o sumă atât de consistentă nu este de mirare. Dacă există posibilitatea achiziţionării de către statul român, şi consider o datorie onorabilă pentru întreaga civilizaţie românească, este ok, dar dacă nu există, lansez o sugestie guvernatorului Mugur Isărescu ca să crediteze statul român cu 6 milioane pentru achiziţionare, iar Campania să continue cu argumente care au lipsit în prima parte, respectiv explicarea semnificaţiei acestei lucrări, şi poziţionarea lui Brâncuşi în istoria culturii, pentru ca lumea să ştie ce înseamnă Brâncuşi, că nu este o umbră de care am auzit o dată sau de două ori. Din acest punct de vedere, strângerea a 6 milioane de euro, dacă lumea ştie despre ce este vorba, capătă o altă dimensiune, mult mai accesibilă, decât dacă li se spune: daţi doi euro pentru că îmi place Brâncuşi, arătând două personalităţi care au autoritate şi au gust pentru ceea ce spun”, a fost propunerea lui Matei-Stîrcea-Crăciun.

O ratare a statului român de a cumpăra ”Cuminţenia Pământului” ar însemna ”o catastrofă culturală”, aşa cum a numit-o brâncuşiologul.

”Dacă se ratează, ar fi o catastrofă culturală, pentru că «Sărutul», «Rugăciunea» şi «Cuminţenia Pământului» fac parte dintr-un triptic fundamental pentru opera brâncuşiană, de acolo porneşte totul. Eu am lucrat la asta şi se poate imagina o hartă a imaginarului brâncuşian şi se poate demonstra cu creionul pe hârtie că tot discursul plastic al lui Brâncuşi porneşte de la acest triptic. Se descompletează un triptic, dacă o lăsăm să plece. Ele merg numai împreună. Este de neacceptat să nu existe o reacţie publică”, este opinia specialistului.

Sursa: News.ro