Dezlegări în Postul Paştelui 2025. Când se mănâncă peşte
Încă de la începutul săptămânii, credincioşii au intrat în Postul Paştelui, unul aspru, lung şi cu puţine dezlegări la pește.
De Redactia Observator la 05.03.2025, 13:38
Postul Paştilor este numit în popor Postul Mare. Este postul care precede sărbătoarea Învierii Domnului. Postul Paştilor este cel mai lung, durează şapte saptamani, respectiv 48 de zile şi este cel mai aspru din punct de vedere alimentar.
Potrivit creştinortodox.ro, acest post ne aminteşte de postul de patruzeci de zile ţinut de Mântuitorul înainte de începerea activităţii Sale mesianice, de unde i s-a dat si denumirea de Paresimi.
Zile cu dezlegare la peşte în postul Paştelui 2025
Postul Paştilor a început luni, 3 martie 2025, dupa Duminica izgonirii lui Adam din rai, a lăsatului sec de brânză, şi se posteşte până în seara sâmbetei din Săptămâna Patimilor, inclusiv.
În perioada Postului Paştilor avem dezlegări la peşte pe 25 martie, de praznicul Bunei Vestiri şi pe 13 aprilie 2025, cu prilejul sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim, de Florii.
Dezlegări la untdelemn şi vin
În acest post se face "dezlegare" la untdelemn, la vin şi, mai rar, la peşte. Untdelemnul şi vinul sunt două alimente de bază în hrana noastră. Doar postind şi fără ulei ne putem da seama de valoarea acestuia în alimentaţia noastră.
Se consuma untdelemn şi vin în zilele de sâmbătă şi duminică, după Sfânta Liturghie, precum şi în zilele în care sunt rânduite sărbători însoţite de semnele "cruce roşie" sau "cruce neagră", dacă acestea nu cad în prima sau ultima săptămână a Postului Mare, care sunt săptămâni de ajunare şi post aspru.
Se mai face dezlegare la vin şi în ziua de joi, în săptămâna a cincea a postului, după ce miercuri se citeşte în întregime Canonul Sfântului Andrei Criteanul, şi în Joia Mare, când s-a petrecut Cina cea de Taină.
Postul Paştelui este cel mai lung şi mai greu
Postul Paștelui este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an. Durează patruzeci de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor. Traditia creştină spune că prin post ne purificăm trupeşte, dar mai ales sufleteşte pregătindu-ne astfel pentru Invierea Domnului Iisus Hristos.
Prima săptamână din Postul Mare se numeşte Săptamâna Curată. Oamenii de la ţară ţin cu sfintenie câteva reguli, astfel încât, gospodariile şi animalele lor sa fie ferite de rele.
După Lăsatul Secului de brânză, în Săptămâna Curată, nu se ţese. Cei care nu respectă această datină, pot avea parte de vizita inopinată a lui Toader, „care vine peste noapte şi încurcă iţele". Afectaţi ar putea să fie şi caii sau vitele ale cărui stăpân nu ţine sărbătoarea de Sân Toader. Animalele ar putea fi rănite sau atacate de fiare.
Regulile bisericeşti au stabilit că zilele rânduite pentru ajunare, adică abtinerea totala de la mâncare şi bautură, sunt lunea şi martea din prima saptamana a postului, iar in ultima săptamana a postului, numită Săptămâna Patimilor, se ajunează luni, marţi, miercuri, vineri şi sâmbătă. În aceste zile se pot consuma, seara, doar pâine şi apă.
