DEZVĂLUIRI incredibile după anunţul CEDO privind penitenciarele din România: La Jilava, gradul de aglomerare este de 160-170%

Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, a decis marţi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Tot marţi, comisarul Cristian Micu, purtător de cuvânt al Penitenciarului Jilava, a declarat că gradul de supraaglomerare în această închisoare este de 160-170%.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, a decis marţi Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Tot marţi, comisarul Cristian Micu, purtător de cuvânt al Penitenciarului Jilava, a declarat că gradul de supraaglomerare în această închisoare este de 160-170%.

Cristian Micu a declarat, pentru rfi.ro, că, la Jilava, cu excepția deținuților care și-au obținut în instanță dreptul la a avea la dispoziție în celule minim patru metri pătrați, ceilalți condamnați stau și câte 20-21 într-o cameră. 

"Noi pe indicele de supraaglomerare suntem la 160-170%. Însă țin să accentuez lucrul acesta: fiecare deținut are patul lui. Clar, are sub patru metri pătrați, însă avem și camere unde sunt cazați deținuți care au obținut în instanță decizie să li se repartizeze patru metri. O să intervină statul prin forța de a construi penitenciare, prin legi care să diminueze fenomenul ăsta. Noi punem în aplicare legea. Dacă una din soluții este construirea de penitenciare este foarte bine. Dacă una din soluții este aplicarea de pedepse alternative este foarte bine. Orice metodă și orice act care duce la diminuarea supraaglomerării din penitenciare este un lucru foarte bun", a declarat Cristian Micu.

Automat și condițiile de muncă ale angajaților sunt mult mai dure, un angajat ajungând să se ocupe și de o sută de deținuți, în vreme ce legea și normele europene recomandă ca fiecare agent să aibă în grijă cel mult trei condamnați.

"Mai e un aspect pe care nu-l vede nimeni: fiind supraaglomerare automat și condițiile de muncă ale angajaților sunt mai grele. Dacă în practică avem un agent sau doi la 200 de deținuți, legea spune că trebuie să fie un angajat la doi sau la trei deținuți. Important este să ai un număr de angajați suficient pentru atingerea scopului final al pedepsei, reintegrarea în societate. Nu-l avem. Avem fenomenul supraaglomerării la deținuți și fenomenul lipsei de personal la administrație. Încercăm să ne aliniem la normele europene. (...) Problema este dată de fonduri. De bani", a completat purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Jilava.

CEDO: Condiţiile de detenţie din penitenciare contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului

 România are la dispoziţie şase luni pentru a stabili un calendar de rezolvare a situaţiei din închisori, iar CEDO lasă statului dreptul de a stabili ce demersuri trebuie să facă pentru a rezolva problemele, precizând, însă, că, dacă statul nu poate garanta fiecărui deţinut condiţii de detenţie conforme Articolului 3 din Convenţie, atunci recomandă reducerea numărului de persoane din penitenciare.

CEDO a decis că România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi în legătură cu condiţiile din închisorile din România.

Asyfel, Remiveş şi Gaszi vor primi despăgubiri în valoare de 3.000 de euro fiecare, iar Mavroian şi Moşmonea câte 5.000 de euro fiecare. În plus, Moşmonea va primi 1.850 de euro pentru cheltuieli de judecată.

Cei şapte judecători CEDO însărcinaţi cu dosarul au decis, în unanimitate, că România a încălcat Articolul 3 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante.

Reclamanţii s-au plâns, printre altele, de supraaglomerarea din celule, de insuficienţa instalaţiilor sanitare şi de lipsa de igienă, de calitatea scăzută a hranei, de şobolani şi insecte în celule.

Instanţa europeană a decis să aplice în acest dosar o hotărâre pilot, estimând că situaţia reclamanţilor arată o problemă generală care îşi are originea într-o disfuncţionare structurală proprie sistemului carcelar român.