ELENA UDREA, CONDAMNATĂ la ŞASE ANI DE ÎNCHISOARE CU EXECUTARE în Dosarul Gala Bute. Rudel Obreja - CINCI ANI după gratii

Instanţa supremă a condamnat-o, în dosarul “Gala Bute”, pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale Elena Udrea la şase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, fiind achitată pentru tentativa de folosire de declaraţii false sau incomplete.

• Formarea noului Guvern, blocată de ezitările lui Ciolacu de a accepta funcţia de premier. Variantele de rezervă ale PSD

Instanţa supremă a condamnat-o, în dosarul “Gala Bute”, pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale Elena Udrea la şase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, fiind achitată pentru tentativa de folosire de declaraţii false sau incomplete.

UPDATE: Fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, a primit o pedeapsă de un an şi şase luni de închisoare cu suspendare. Fostul asistent personal al Elenei Udrea, Tudor Breazu, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la luare de mită.

Instanţa a mai dispus condamnarea omului de afaceri Dragoş Botoroagă la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare.

UPDATE: Instanţa obligă pe Elena Udrea Rudel Obreja şi Tudor Breazu la 20.000 de lei cheltuieli judiciare, iar pe Lungu, Topoliceanu şi Botoroagă la 15.000 de lei cheltuieli judiciare

De asemenea, Instanţa obligă pe Rudel Obreja la plata în solidar a sumei de 737.000 de lei şi  pe Elena Udrea la plata de 8.116.000 de lei catre Autoritatea pentru Turism. Confiscă de la Udrea 500.000 de lei in folosul statului, obligă pe Elena Udrea să restituie 600.000 de euro catre martorul Boian şi obligă pe Elena Udrea la plata a 300.000 de euro catre martorul Gărdean.

UPDATE: Rudel Obreja a fost condamnat şi el la CINCI ANI de închisoare cu executare, dar achitat pentru acuzaţia de spălare de bani. Obreja a fost condamnat la patru ani pentru complicitate la luare de miă, cinci ani pentru evaziune fiscală, plus încă trei pentru încă o acuzaţie de evaziune fiscală. Instanţa a contopid pedepsele, Rudel Obreja urmând să execute cinci ani de închisoare.

Se mentine sechestrul pe bunurile imobile ale Elenei Udrea pana la plata sumelor.

Sentinţa poate fi contestată la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în dosarul “Gala Bute”.

Procurorii arată, în rechizitoriu, că fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele sale cele mai apropiate (Ştefan Lungu, Ana Maria Topoliceanu, Gheorghe Nastasia şi Tudor Breazu) au primit, cu ştiinţa acesteia, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale, pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de minister.

"Sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul inculpatei Udrea Elena Gabriela (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (organizaţia Bucureşti a unui partid şi inculpatul Obreja Rudel)", spun procurorii DNA.

Potrivit acestora, Elena Udrea şi-a exercitat atribuţiile în mod nelegal şi a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile, cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la gala de box profesionist, prejudiciind bugetul ministerului şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

Anchetatorii mai arată că acestui demers i s-a alăturat şi fostul ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri Ion Ariton, care i-a determinat pe reprezentanţii mai multor companii din subordinea ministerului să facă sponsorizări într-o modalitate interzisă de lege pentru organizarea galei de box.

Pentru a diminua cuantumul taxelor datorate bugetului de stat pentru veniturile obţinute în acest mod, Obreja a înregistrat cheltuieli fictive în contabilitatea societăţii pe care o administra.

Conform DNA, în cursul anului 2010, Elena Udrea a primit în mod indirect, prin intermediul lui Ştefan Lungu, foloase materiale de la Adrian Gărdean şi Miron Gărdean, pentru a asigura finanţarea la timp a unor contracte de lucrări încheiate de S.C. Termogaz Company S.A. cu mai multe unităţi administrativ teritoriale în cadrul programului "Schi pentru România".

"La datele de 24.08.2010 şi 20.12.2010, mituitorii au dispus transferul sumei totale de 695.367,06 lei în patrimoniul unei societăţi controlate de inculpatul Lungu Ştefan, prin intermediul mai multor contracte fictive de achiziţie. Suma menţionată reprezintă 10% din valoarea plăţilor efectuate de minister către UAT Cavnic şi UAT Borsec în contul lucrărilor efectuate de S.C. Termogaz Company S.A. Din probele cauzei a rezultat că Udrea Elena Gabriela cunoştea împrejurările esenţiale referitoare la remiterea sumelor de bani, iar Lungu Ştefan a folosit o parte din banii astfel obţinuţi, la cererea ministrului, pentru plata unor servicii de publicitate şi de monitorizare a mediului online de care au beneficiat inculpata şi organizaţia Bucureşti a unui partid", se mai arată în rechizitoriul procurorilor.

Aceştia o mai acuză pe Elena Udrea că în perioada 2010 - 2011, împreună cu Ana-Maria Topolicean, directorul Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), a primit aproximativ 300.000 lei de la Dragoş Marius Botoroagă, administratorul S.C. Consmin S.A., pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societate în baza contractelor încheiate cu CNI.

Astfel, după ce CNI realiza plăţile către S.C. Consmin S.A. pentru lucrările efectuate, Botoroagă dispunea transferul a 10% din suma încasată către societatea controlată de Lungu, S.C. Last Time Studio S.R.L., în baza unor contracte de consultanţă fictive. În acest mod, s-au făcut cinci plăţi în valoare totală de 335.486 de lei.

La rândul său, Ştefan Lungu îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu, iar plăţile se realizau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii S.C. Ekaton Consulting S.R.L., administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest mod, s-au realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

O parte din aceste sume i-au fost înmânate Anei Maria Topoliceanu, care le-a predat la rândul său Elenei Udrea, iar diferenţa a fost folosită de Breazu şi Topoliceanu pentru a plăti diferite cheltuieli ale Elenei Udrea sau ale organizaţiei Bucureşti a partidului (PDL).

Procurorii DNA mai spun că în cursul anului 2011 Elena Udrea a cerut şi a primit de la Adrian Gărdean, direct şi indirect, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile făcute de minister pentru contractele de lucrări încheiate de S.C. Termogaz Company S.A. şi S.C. Kranz Eurocenter S.R.L., în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

Astfel, în 7 februarie 2011, Udrea i-a cerut lui Gărdean ca din sumele primite de la minister să facă mai multe "sponsorizări", transmiţându-i că trebuie să discute detaliile cu Gheorghe Nastasia, secretarul general al ministerului. Ulterior, Udrea i-a cerut lui Nastasia să îi comunice lui Gărdean că suma solicitată este de 10% din valoarea plăţilor făcute şi a celor care urmau să fie efectuate în cursul anului 2011.

"Urmare acestei solicitări, în vara anului 2011, Gărdean Adrian a înmânat 200.000 de euro lui Lungu Ştefan, care i-a predat lui Nastasia Gheorghe, însă banii au fost restituiţi de acesta după o zi, invocând riscul ca fapta să fie denunţată organelor de urmărire penală. În data de 06.10. 2011, Gărdean Adrian a remis suma de 900.000 euro în numerar lui Nastasia Gheorghe, în contul încasărilor care urmau să fie realizate de S.C. Termogaz Company S.A. şi de S.C. Kranz Eurocenter S.R.L. din fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Cu acelaşi prilej, Nastasia Gheorghe i-a transmis lui Gărdean Adrian, la cererea lui Udrea Elena Gabriela, că suma remisă nu acoperea procentajul solicitat de ministru, având în vedere valoarea totală a plăţilor care urmau să fie efectuate către cele două societăţi, iar pentru diferenţă i-a cerut virarea sumei de 3.000.000 lei în conturile unei societăţi controlate de Obreja Rudel. Suma de 900.000 euro a fost predată de Nastasia Gheorghe ministrului Udrea Elena Gabriela, iar diferenţa de 3.000.000 lei a fost transferată de S.C. Termogaz Company S.A. în contul S.C. Europlus Computers S.R.L. la data de 28.12.2011, în baza unui contract fictiv de publicitate", mai menţionează procurorii în rechizitoriu.

De asemenea, în 24 iunie 2011 a fost încheiat un contract de servicii, atribuit prin negociere fără publicarea unui anunţ de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi S.C. Europlus Computers S.R.L., având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box profesionist de către Federaţia Română de Box. În baza acestui contract, prin ordinul de plată nr. 9/01.02.2012, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 de lei.

"Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu exista o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului. Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi au fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană. Aceste împrejurări atrag refuzul de decontare a sumelor de către autoritatea de management a fondurilor europene, astfel încât, din cauza modului defectuos în care funcţionarii şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu, sumele care ar fi trebuit rambursate din fonduri europene au fost suportate integral de către bugetul de stat", mai spun procurorii DNA.

Potrivit acestora, "cea mai importantă contribuţie la săvârşirea acestor fapte şi la producerea rezultatului" aparţine Elenei Udrea, care a luat decizia organizării galei în urma unor discuţii informale cu Rudel Obreja, a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanţării evenimentului, a cerut în mod repetat funcţionarilor din subordine să se întâlnească cu Obreja pentru a identifica soluţii pentru încheierea contractului şi a participat nemijlocit la stabilirea bugetului ce urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achiziţiilor publice.

"De asemenea, a rezultat că Udrea Elena cunoştea împrejurările esenţiale ale cauzei şi a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, având în vedere că îi fuseseră aduse la cunoştinţă în mai multe rânduri impedimentele legale şi că a participat sau a determinat încălcarea regulilor de încheiere a contractelor de achiziţie publică reglementate de O.U.G. nr. 34/2006. Totodată, faptele au produs un folos necuvenit lui Obreja Rudel, care a beneficiat de fonduri publice pentru organizarea unui eveniment comercial ale cărui venituri i-au revenit în mod exclusiv. Faptele descrise anterior au determinat întocmirea cererii de finanţare nr. BI/1/5/5.3/A/697, înregistrată la Organismul Intermediar pentru Turism (OIT), prin care MDRT solicita asistenţă financiară nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în vederea finanţării proiectului «Promovarea brandului turistic al României», prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR 2007-2013).

Cererea cuprinde declaraţii inexacte, în condiţiile în care, aşa cum arătat anterior, scopul utilizării fondurilor a fost în realitate organizarea unei gale de box care nu se regăsea printre categoriile de cheltuieli eligibile, iar organizatorul nu era Federaţia Română de Box, împrejurări cunoscute de reprezentanţii ministerului. Rezultatul nu s-a produs, iar fondurile europene nu au fost fraudate, deoarece Autoritatea de Management a suspendat soluţionarea cererii de rambursare ca urmare a sesizării organelor de urmărire penală", mai spun anchetatorii.

Aceştia mai arată că în cursul anului 2011 fostul ministru Ion Ariton i-a determinat pe reprezentanţii a zece companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica, Transelectrica, Nuclearelectrica, S.N.T.G.N. Transgaz, Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Rovinari, S.N.G.N. Romgaz, Oil Terminal, IAR şi Societatea Naţională a Apelor Minerale) să sponsorizeze organizarea galei internaţionale de box profesionist în cadrul căreia a evoluat Lucian Bute.

În condiţiile în care evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat Europlus Computers SRL, care a fost şi beneficiarul real al sumelor, sponsorizarea galei de box era interzisă de Legea nr. 32/1994, care prevede că societăţile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot derula activităţi de sponsorizare având ca beneficiari societăţi comerciale cu capital privat.

"În aceste condiţii, atribuţiile de serviciu ale funcţionarilor care au încheiat contractele de sponsorizare au fost exercitate în mod defectuos, iar suma totală de 1.742.830 de lei care a făcut obiectul sponsorizărilor constituie prejudiciu pentru companiile menţionate. Din probele administrate a rezultat că sponsorizările nu s-ar fi încheiat fără intervenţia ministrului, iar sumele ar fi rămas în patrimoniul companiilor cu capital majoritar de stat. Totodată, suma are natura unui folos nejustificat obţinut de Obreja Rudel, în condiţiile în care sponsorizarea evenimentului era interzisă de lege. Fondurile obţinute au fost folosite pentru plata cheltuielilor de organizare, în condiţiile în care unicul beneficiar al veniturilor galei a fost societatea S.C. Europlus Computers S.R.L., de unde au fost transferate în patrimoniul administratorului Obreja Rudel. Pentru a-i determina pe reprezentanţii companiilor să adopte conduita menţionată anterior, Ariton Ion şi-a folosit autoritatea şi influenţa derivată din funcţiile de ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, senator şi preşedinte al filialei judeţene Sibiu a unui partid politic. Prin folosirea autorităţii şi influenţei, Ariton Ion a urmărit transferul nelegal al sumei de 1.742.830 de lei în patrimoniul S.C. Europlus Computers S.R.L", mai precizează DNA în rechizitoriu.

Anchetatorii mai spun că în perioada octombrie 2011 - august 2012 Rudel Obreja a făcut demersuri pentru a obţine înscrisuri emise de "societăţile fantomă" SC Biovros SRL şi SC Egeo Pro Market SRL, care atestau cheltuieli fictive de publicitate şi consultanţă, documente pe care le-a înregistrat ulterior în contabilitatea S.C. Europlus Computers S.R.L.

"În acest mod, s-a urmărit diminuarea obligaţiile de plată la buget în contul taxei pe valoare adăugată încasate şi a profitului obţinut în urma Galei Bute şi a tranzacţiilor fictive încheiate cu Termogaz Company şi a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma totală de 737.507 lei. Sumele obţinute prin tranzacţiile încheiate cu Biovros S.R.L. au fost retrase în numerar de persoanele care controlau în fapt firmele fantomă în vara anului 2012 şi au fost restituite lui Obreja Rudel, fiind astfel ascunsă originea ilicită a acestora", adaugă anchetatorii.

CITEŞTE ŞI: Ce conţine Dosarul Gala Bute, care a trimis-o pe Elena Udrea după gratii

În acest dosar, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător pe bunurile mobile şi imobile ale Elenei Udrea, Ion Ariton, Rudel Obreja, Cornel Resmeriţă, Cristofor Alin Condoiu, Adrian Gărdean, Miron Gărdean şi Miron Lupulescu.