GAZ RADIOACTIV în şcolile şi grădiniţele din România! ALERTA a fost dată de cercetătorii Universităţii ”Babeş-Bolyai” din Cluj

Un număr de 180 de şcoli, grădiniţe şi primării, dar şi câteva peşteri turistice din mai multe judeţe ale României sunt expuse la valori ridicate de radon, gaz radioactiv care produce cancer pulmonar şi leucemie, potrivit unui studiu condus de profesorii de la Facultatea de Ştiinţă şi Ingineria Mediului a Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Un număr de 180 de şcoli, grădiniţe şi primării, dar şi câteva peşteri turistice din mai multe judeţe ale României sunt expuse la valori ridicate de radon, gaz radioactiv care produce cancer pulmonar şi leucemie, potrivit unui studiu condus de profesorii de la Facultatea de Ştiinţă şi Ingineria Mediului a Universităţii ”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

Anunțul a fost făcut ieri, în cadrul unei conferințe de presă susținută de Alexandra Cucoş Dinu, manager proiect la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB.

Potrivit specialistei, descoperirea a fost făcută cu ocazia realizării primei hărţi de radon din România care prezintă zonele de risc la nivel naţional.

Harta este însă în curs de completare în contextul în care până acum este consemnată situaţia de pe 42% din teritoriul ţării.

”Am realizat prima hartă de radon din România, cu zonele de risc, iar ţara noastră se află într-un top negativ al valorilor de radon din Europa. Pe baza a aproximativ 5.000 de măsurători de radon interior, media expunerii în România ar fi de 176 Bq (Becquerel)/mc, mai mult de 11% din rezultate fiind peste nivelul legiferat, respectiv de 300 Bq/mc. Asta înseamnă că ne situăm într-o zonă de risc ridicat, media europeană fiind de 98 Bq/mc. Măsurătorile au acoperit 42% din teritoriul ţării şi tot ce ne dorim este să completăm harta dacă se poate în acest an, astfel încât să putem identifica toate zonele de risc care înseamnă tot ce este peste 300 de Bq/mc şi unde ar trebui măsurători detaliate şi implementat un protocol riguros de control, adică monitorizare, prevenţie şi remediere unde este cazul. Este vorba de prevenire în cazul construcţiilor noi, în zonele cu potenţial urbanistic, dar şi de remediere a construcţiilor vechi”, a declarat Alexandra Cucoş Dinu, managerul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului.

Ea a precizat că harta cu concentraţiile de radon va fi suprapusă cu harta geologică, întrucât prezenţa acestui gaz radioactiv depinde de structura solului.

”Am avut surprize ca în instituţii publice - în 180 de şcoli, grădiniţe, primării monitorizate - să constatăm niveluri ridicate de radon, cum ar fi în judeţele Alba, Timiş sau Suceava. De asemenea, în peşteri, unde trebuie implementate protocoale pentru expunerea profesională. Este vorba de Peştera Urşilor, foarte vizitată, unde un ghid, în sezonul cald, ar trebui să îşi limiteze circuitele la 12 ore pe lună. În peşteri – Urşilor, Muierii, Polovragi, cele mai vizitate - cu un mare potenţial turistic, valorile sunt în intervalul 1.000 – 2.000 de Bq/mc. Sunt puncte pe traseul turistic unde valorile sunt mari şi unde ar trebui staţionarea limitată pe durata unui circuit turistic, poate chiar evitate anumite zone, iar ghizii şi personalul expus profesional ar trebui să fie informaţi şi să îşi limiteze expunerea. Aici este nevoie de o monitorizare riguroasă, anuală, de control anual al dozei. Iar profesorii şi elevii din şcolile respective ar trebui informaţi”, a mai spus Alexandra Cucoş Dinu, potrivit news.ro.

Potrivit profesorilor care au realizat studiul, cea mai simplă metodă de a evita efectele negative al radonului este aerisirea corectă a încăperilor.

De asemenea, Alexandra Cucoş Dinu a spus că reprezentanţii UBB Cluj vor încerca să breveteze un sistem pentru control, care să fie accesibil.

”Există soluţii, trebuie o cooperare naţională. Nu cred că în aceste instituţii publice, şcoli, unde nivelul de radon este ridicat, nu se poate  implementa o metodă de remediere. Costurile variază şi ar putea ajunge la 1.000 de euro, vom încerca să scoatem un sistem pe piaţă care să poată fi comercializat, să brevetăm o soluţie rapidă, puţin consumatoare de energie, ieftină, accesibilă tuturor, pentru control, atât de monitorizare cu transmitere la distanţă a datelor, de supraveghere a nivelul de radon din locuinţă, cât şi de intervenţie”, a explicat Cucoş Dinu.

Radonul, al doilea factor de producere a cancerului bronho-pulmonar în România

Doina Todea, medic la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Cluj-Napoca, a declarat, la rândul său, că radonul este al doilea factor de producere a cancerului bronho-pulmonar în România, după fumat, dar este şi primul factor în apariţia cancerului bronho-pulmonar la nefumători.

"O dată cu acest proiect vom avea şi noi o hartă a expunerii la radon, a radonului din interior. Acest gaz radioactiv este legat de afectarea pielii, a sistemului gastro-intestinal, de apariţia cazurilor de leucemie", a spus Todea.

Tiberiu Catalina, conferenţiar universitar la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, a susţinut şi el în urma actualelor prevederi privind izolarea termică a locuinţelor s-a constatat rezolvarea problemei eficienţei energetice, dar are loc şi o etanşeizare a clădirii care are ca efect, în interior, înregistrarea unor valori ridicate de poluare.

"Avem probleme cu sănătatea deoarece nu are loc o ventilare a clădirilor, atât a apartamentelor, cât şi a sălilor de clasă din şcoli. În interiorul spaţiului se propagă microbi, este praf, se înregistrează niveluri ridicate de radon. Deschiderea periodică a ferestrelor este insuficientă, astfel că este nevoie de alte soluţii, cum ar fi montarea unor grile în tâmplăria ferestrelor termopan, sistem care este obligatoriu în alte ţări, cum ar fi Franţa", a precizat acesta. Catalina a menţionat că radonul are un nivel mai crescut la nivelul solului şi înregistrează concentraţii mai mari la parterul caselor sau la demisol.

"Radonul este un gaz radioactiv natural care se degajă din interiorul solului şi se infiltrează în case prin structura de rezistenţă sau prin crăpăturile plăcii către sol", a explicat Catalina.

Harta realizată la UBB va fi încărcată şi pe Atlasul European de Radon. Această hartă face parte dintr-un proiect cu finanţare europeană, contractat în 2016 şi care are o valoare totală de aproximativ 9 milioane de lei.

Radonul este un gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului şi care este emanat prin sol.

Potrivit datelor OMS, peste patru milioane de decese au drept cauză poluarea cu radon.