„Harta Longevității în România” – Concluziile proiectului confirmă secretul din ”zonelor albastre”

Proiectul de cercetare „Harta Longevității în România”, inițiat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, demonstrează că stilul de viață specific în unele comunități din România contribuie semnificativ la longevitate, confirmând astfel caracteristicile „zonelor albastre” la nivel internațional.

• Cum a reușit Călin Georgescu să câștige primul tur? Experții spun că profilul lui online a fost creat în mai mulţi paşi, timp de câțiva ani

Localitățile Pardoși și Murgești din județul Buzău, Cireșu din Mehedinți, Seaca de Pădure din Dolj și Glăvile din Vâlcea pot fi considerate drept veritabile „zone albastre” ale României.” Aceste comunități, identificate pe baza prevalenței ridicate a locuitorilor longevivi, sunt situate în zone rurale de deal și submontane, unde mediul natural și izolarea au favorizat păstrarea unor obiceiuri ancestrale.

Constatările studiului sunt în concordanță cu cercetările internaționale care demonstrează că factorii de mediu și stilul de viață au un impact mai mare asupra longevității decât factorii genetici. Persoanele de peste 90 de ani din comunitățile studiate în cadrul proiectului „Harta Longevității în România” aveau o sănătate fizică și psihică surprinzător de bună. Lăcrămioara Frăsineanu, coordonatoarea proiectului, a explicat că „mediul rural, cu un grad scăzut de poluare și un stil de viață activ, pare să fie esențial pentru o viață îndelungată. Oamenii din aceste comunități nu doar că muncesc fizic intens până la vârste înaintate, dar trăiesc în armonie cu natura, mâncând ce produc ei înșiși”.

Alimentația lor, predominant vegetală și moderată din punct de vedere calorică, se aliniază conceptului de restricție calorică, recunoscut la nivel global pentru efectele sale asupra longevității „Prânzul este masa principală a zilei, iar consumul de alcool este aproape inexistent, cu excepția unui pahar ocazional de vin natural”, a menționat Frăsineanu.

Acești oameni și-au păstrat obiceiurile de muncă și după 90 de ani, mergând zilnic pe jos kilometri întregi. „Oamenii din comunitățile studiate par să fi găsit un echilibru între muncă, odihnă și interacțiunile sociale, ceea ce le conferă o stare generală de bine”, a adăugat coordonatoarea proiectului.

Posturile religioase și legătura spirituală profundă cu divinitatea joacă un rol esențial în stilul de viață al acestor comunități. De asemenea, relațiile armonioase cu familia și comunitatea contribuie semnificativ la starea lor generală de bine și la longevitate.

Un exemplu de longevitate este doamna Lina Nedelcu, în vârstă de 97 de ani, din Seaca de Pădure. Chiar și la această vârstă, zilnic își petrece timpul cosind iarba si îngrijind grădina. „Nu ne distram, munceam. Umblam pe miriște cu vacile și caprele. Nu erau mașini, nu era nimic. Ne duceam la muncă cu căruțele,” a povestit doamna Nedelcu despre viața sa.

De asemenea, analizele medicale efectuate au arătat că seniorii din comunitățile studiate au valori normale la majoritatea biomarkerilor de sănătate, cum ar fi nivelurile de glicemie, colesterol și tensiune arterială, au demonstrat absența semnelor de boli cronice legate de vârstă. „Acești oameni au trăit în condiții austere, dar sănătoase. Stilul lor de viață simplu, fără excese, este probabil cheia longevității”, a subliniat Dr. Nicole Thomas, medicul care a coordonat evaluarea medicală a subiecților.

Rezultatele proiectului „Harta Longevității în România”, prezentate pe 9 octombrie la Biblioteca Academiei Române, oferă o contribuție valoroasă pemtru studierea longevității la nivel global. Prezența unor experți de renume, precum Dr. Waclaw Kroczek, cercetător internațional specializat în studierea supercentenarilor, subliniază relevanța acestui studiu pentru o mai bună înțelegere a proceselor care duc la o viața îndelungată și sănătoasă.