Înălţarea Domnului 2020. Legătura străveche cu Rusaliile

Înălțarea Domnului cade întotdeauna într-o zi de joi, pentru că este sărbătorită de către toți creștinii la 40 de zile după Paște. Însă nu a fost dintotdeauna aşa, ci abia spre începutul secolului V s-a schimbat.

• Prognoza meteo în Bucureşti pentru următoarele zile. Sunt aşteptate ninsori, vânt şi temperaturi negative

• Rusaliile sunt sărbătorite în 2020 pe 7 și 8 iunie
• Rusaliile reprezintă Pogorârea Sfântului Duh peste apostoli și mai poartă denumirea de Cincizecime

Cea mai veche menţiune despre Înălţarea Domnului o găsim la Eusebiu din Cezareea, în lucrarea "Despre sarbatoarea Pastilor", compusă în anul 332, scrie crestinortodox.ro.

Din aceasta lucrare reiese ca Inaltarea Domnului era sarbatorita in acea vreme odata cu Rusaliile, la 50 de zile de la Invierea lui Hristos.

Spre sfarsitul secolului al IV lea, inceputul secolului V, sarbatoarea Inaltarii s-a despartit de cea a Pogorarii Sfantului Duh (Rusaliile), fiind praznuita in a 40-a zi dupa Inviere, data care va ramane stabilita pentru totdeauna in calendarul bisericesc.

Rusaliile reprezintă Pogorârea Sfântului Duh peste apostoli și mai poartă denumirea de Cincizecime, pentru că se prăznuiește la cincizeci de zile după Paște. 

În 2020, Rusaliile sunt sărbătorite pe 7, respectiv 8 iunie. Prima zi de Rusalii pică întotdeauna într-o duminică, iar în cea de-a doua, lunea, se sărbătorește Sfânta Treime. 

Spre deosebire de Înălțarea Domnului, prima și cea de-a doua zi de Rusalii sunt zile libere legale, potrivit Codului Muncii din România. 

Înălţarea Domnului, de la Ispas la Ziua Eroilor

Înălţarea Domnului sau Ispasul, cum i se spune în popor, se sărbătoreşte la 40 de zile de la Învierea lui Iisus Hristos.

Înălţarea Domnului în 2020 cade pe 28 mai şi în această zi oamenii se salută cu formulele „Hristos s-a Înălțat!” și „Adevărat s-a Înălțat!”.

În aceeaşi zi cu Înălţarea Domnului este sărbătorită şi Ziua Eroilor. Eroii neamului românesc sunt pomeniţi în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, la troiţele şi monumentele închinate lor..

Pomenirea eroilor la praznicul Înălțării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920.

Această decizie a fost consfințită ca Zi a Eroilor și sărbătoare națională bisericească prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 1999 și 2001.

Totodată, Legea 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război a proclamat cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paști, sărbătoarea Înălțării Mântuitorului Iisus Hristos — Ziua Eroilor, ca sărbătoare națională.

Înălțarea - ultimul eveniment din viața pământeană a Mântuitorului

Timp de patruzeci de zile de la Înviere, Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor săi şi prin multe semne doveditoare i-a încredinţat că el este Mântuitorul înviat.

Înălţarea Domnului se mai numeşte în popor şi Ispas. Este sărbătoarea în care Biserica face amintire în fiecare an de ultimul eveniment din viaţa pământeană a Mântuitorului.

Prin înălţarea Sa la cer, se încheie activitatea Sa de răscumpărare a neamului omenesc din robia morţii şi a păcatului.

La sfârşitul celor 40 de zile, Mântuitorul s-a arătat pentru ultima dată ucenicilor săi, le-a făgăduit trimiterea Duhului Sfânt şi, mergând în afara Ierusalimului, s-a înălţat la cer sub privirile lor.

Tradiții și superstiții de Înălțarea Domnului

👉 Femeile nu împrumută sare şi nu dau foc din casă în această zi, pentru ca altfel toată casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smântână.

👉 În unele zone ale ţării, în această zi se leagă frunze de nuc peste brâu, pentru că Mântuitorul le-ar fi purtat în momentul Înălțării.

👉 În ajunul sărbătorii Înălţării Domnului, în unele localităţi din Transilvania şi din Argeş se obişnuieşte ca noapte, fetele şi băieţii să culeagă flori de alun, care înfloresc şi se scutură în zorii aceleiaşi zile. Tradiţia spune că florile au puteri magice şi trebuie păstrate alături de busuiocul sfinţit la Bobotează. Ritualul aduce sporul, menţine armonia şi dragostea în familie.

👉 Se zice ca Cerurile sunt deschise de la Paște până la Înălțare, iar cei care mor în această perioadă nu mai trec prin Judecata de Apoi, ci ajung direct în Rai.

👉 Pentru sporul casei, se pot împărţi căniţe cu lapte dulce în care se fierbe păsat.

👉 De Înălţare, pentru sporul banilor se practică ritualul leuşteanului. Mai exact, gospodina casei atinge cu o legătură de leuştean fiecare membru al familiei şi fiecare animal în parte, urându-le să fie apărate de orice rău.

Înălțarea Domnului - ultima zi în care mai pot înroși ouă

👉 Semănăturile trebuie să se încheie până în ziua de Ispas. În gospodăriile unde nu se respectă obiceiul şi se mai seamănă şi după ziua de Ispas, culturile respective nu vor da roade.

👉 De asemenea, la praznicul Înălţării Domnului, de Ispas, este bine ca oamenii să fie bine dispuşi, să evite supărările şi să nu-şi facă necazuri unul altuia. Astfel, veselia va rămâne în familia respectivă, iar necazurile şi ghinioanele vor dispărea din viaţa gospodarilor.

👉 În ziua de Ispas, casele şi mormintele cimitirului sunt împodobite cu crengi de pom tânăr (paltin, nuc), iar la ferestre se pun frunze de leuştean.

👉 Se fac pomeni pentru morţi, se împarte pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Este ultima zi din an în care se mai pot roşi ouă.

👉 În ziua de Înălţare sunt marcate vitele şi tăiaţi unii miei. Caii nu sunt puşi la căruţă, primesc fân proaspăt pe săturate, se fac unele rugăciuni, pentru belşug şi sănătatea animalelor.