10 lucruri pe care nu le știai despre metroul bucureştean

A fost început în timpul lui Nicolae Ceauşescu, iar astăzi sute de mii de oameni îl folosesc. Iată 10 lucruri pe care nu le ştiai despre metroul bucureștean.

• Filmul tragediei din Vâlcea, unde o şoferiţă de 23 de ani a plonjat cu maşina în râul Olt. DETALII la Observator 17:00
• Cum putem reduce dobânda unui credit. La ce să fim atenţi atunci când ne împrumutăm

A fost început în timpul lui Nicolae Ceauşescu, iar astăzi sute de mii de oameni îl folosesc. Iată 10 lucruri pe care nu le ştiai despre metroul bucureștean.

1. Reţeaua de metrou din Bucureşti este mai mare decât reţelele similare din Praga, Amsterdam sau Budapesta.

2. În cartierul Drumul Taberei nu a fost construit metroul înainte de '89 din cauza unui capriciu al lui Nicolae Ceauşescu. Dictatorul considera că în acea zonă de blocuri construite în perioada lui Gheorghe Gheorghiu Dej locuiau "burgheji" care nu meritau acest mijloc de transport în comun.

3. Staţia de metrou Costin Georgian este singura staţie care poartă numele unui angajat al Metrorexului. Costin Georgian nu a fost o personalitate, ci directorul general al Metroului după Revoluţie. A murit în noaptea dinaintea inaugurării staţiei Basarab, pe 25 august 1992.

4. În staţia Politehnica se află un fel de muzeu subteran al Cretacicului superior (acum 180 de milioane de ani). Şi asta pentru că este pavată cu plăci de marmură pline de fosile.

5. Staţia de la Piaţa Romană a fost parţial construită pe ascuns, fără ca soţii Ceauşescu să fie informaţi. Locuitorii Capitalei au trimis scrisori, iar în cele din urmă, cei doi şi-au dat acordul pentru construirea staţiei Piaţa Romana, cu condiţia ca circulaţia pe Bulevardul Magheru să nu fie oprită.

6. La 19 noiembrie 1979, pleca din staţia Semănătoarea (acum Petrache Poenaru) primul metrou cu călători din istoria României.

7. Scopul iniţial al reţelei de metrou era transportarea bucureştenilor de la locuinţele lor la fabrici (Semănătoarea şi Republica) şi platformele industriale (Pipera).

8. În anii '80, viteza de construire a reţelei (4 kilometri/an) plasa metroul bucureştean pe locul al doilea în lume, după cel din Ciudad de Mexico.

8. Singurul metrou care nu e în totalitate subteran se află la Berceni, unde, pentru o staţie, metroul seamănă mai mult a tren.

9. Staţiile ar fi trebuit să fie decorate cu inox şi existau mari restricţii la marmură, pentru că foarte multă era folosită la decorarea Casei Poporului.

10. Datorită dezvoltării peste aşteptări a Bucureştilor, dar şi planurilor urbanistice ale Regelui Carol al II-lea, primele planuri concrete de realizare a metroului au fost întocmite în 1938, dar abdicarea suveranului şi începerea războiului au amânat pe timp nedeterminat materializarea lor.