Pericolul din mâncare. Cum ne influențează leptina, hormonul saţietăţii, starea de sănătate
Cu toţii simţim, la un moment dat, nevoia de dulce. Leptina sau hormonul saţietăţii este responsabil pentru această nevoie de dulce care ne poate duce foarte uşor la dependenţa de zahăr.
De Redactia Observator la 04.03.2020, 15:25
- Funeraliile Papei Francisc, live, sâmbătă, de la ora 11:00, pe observatornews.ro
- Curtea de Apel Ploiești suspendă decizia de anulare a alegerilor
- Femeile ar trebui să consume maxim 20 de grame de zahăr zilnic.
- Cantitatea trebuie obţinută din toate produsele mâncate.
Cu toţii simţim, la un moment dat, nevoia de dulce. Leptina sau hormonul saţietăţii este responsabil pentru această nevoie de dulce care ne poate duce foarte uşor la dependenţa de zahăr.
Când nu dispunem de leptină, nimic nu îi semnalează creierului că ne-am săturat – situaţie în care apar poftele. Şi cum sunt la modă tot felul de diete, ne-am gândit că v-ar fi util să vă arătăm puţin din cum ne influenţează acest hormon, comportamentul alimentar şi, implicit, starea de sănătate.
Prăjituri, batoane, dar şi semipreparate cu gemuri şi fructe. Sunt doar câteva dintre produsele care conţin cantităţi ridicate de zahăr.
Conform specialiştilor în nutriţie, femeile nu ar trebui să consume mai mult de 20 de grame de zahăr, zilnic, în timp ce bărbaţii pot mânca maximum 35.
Atenţie, însă. Cantitatea trebuie obţinută din toate produsele pe care le mâncăm de-a lungul zilei şi nu doar din deserturi.
La o simplă verificare a unei etichete, pare o misiune imposibilă. De exemplu, dacă mâncăm o prăjitură de 100 de grame, practic, ne-am luat deja porţia de zahăr pentru două zile.
Oana Dumitrache, medic diabetolog: Zahărul, acum, se pune ca şi sarea, în absolut toate alimentele. Se pune zahăr special, pentru a se ine cât mai mult timp în galantare, pentru a se vinde mai uşor şi la cât mai multă lume şi în carne găsim zahăr.
Aici ar fi capcana. Zahărul este responsabil pentru gustul plăcut al celor mai multe dintre alimentele pe care le consumăm. Pe multe, de asta le şi consumăm, iar copiii sunt cei mai afectaţi.
Oana Dumitrache, medic diabetolog: Copiii au obezitate morbidă, extremă, asociată cu boli cronice, de inimă, diabet zaharat juvenil, un tip de diabet care se întâlneşte la adult, acum apare la copii şi adolescenţi.
Potrivit cercetătorilor englezi, când devii obez, hormonul numit leptină nu mai funcționează normal. În mod obișnuit, organismul produce leptina, care ne spune când trebuie să ne oprim din mâncat.
Lygia Alexandrescu, nutritionist: Există un echlibru între leptină şi grelină care dintotdeauna la om a fost foarte bine reglat în ultima vreme, aportul mare de glucided dezechilibrează acest balans. Mâncăm mai dulce deşi nu ne dorim gustul dulce.Rezistenţa la leptină se produce consumând cantităţi mari de alimente, constant. Creşti volumul stomacului, creşti senzaţia de foame.
Printre cei care au anchetat modul în care industria alimentară ar putea manipula consumatorii, se numără şi jurnalistul BBC, Jacques Peretti. "Ştie industria alimentară că zahărul inhibă leptina şi duce la obezitate? Este posibil să ultraproceseze alimentele intenţionat ca să ne facă să mâncăm mai mult?". Sunt doar câteva dintre întrebările din volumul său, "Înţelegerile care ne-au schimbat lumea".
În prezent, peste 670 de milioane de adulți și 120 de milioane de tineri sunt obezi, iar peste 40 de milioane de copii sub 5 ani sunt supraponderali.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a semnalat demult gravitatea problemei şi în urmă cu câţiva ani a cerut guvernelor din toată lumea să impună taxe pe băuturile care conţin zahăr pentru a combate obezitatea.
Experţii avertizează că în lipsa unor măsuri drastice, în următorii 5 ani, peste jumătate din populaţia lumii va fi obeză.
Până atunci, cea mai simplă măsură este să citim cu atenţie eticheta alimentelor pe care le consumăm, ne sfătuiesc specialiştii.
