(P) Care este stadiul pieței imobiliare din România: Preţurile cresc în continuare, iar românii sunt mai precauţi cu investiţiile

Trăim vremuri tulburi, dar informația ne poate ajuta să luăm decizii în cunoștință de cauză. Dacă înainte de pandemie erai decis să achiziționezi un apartament, fie pentru a te muta, fie ca pe o investiție, eventual pentru a fi închiriat, află din cele ce urmează dacă aceasta ar trebui să mai fie o decizie de actualitate.

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Nimeni nu poate nega faptul că printre principalele efecte ale războiului ruso-ucrainean s-au numărat creşterea preţurilor la energie şi alimente, resimţite la nivel mondial, precum şi creşterea preţurilor la apartamentele de vânzare şi chirii, resimţite pe plan local, arată compania imobiliară Blitz, într-o analiză citată de Ziarul Fiananciar.

După criza din sectorul energetic au urmat şi creşteri de preţuri la unele materii prime şi materialele de construcţii, precum aluminiu şi ciment, Rusia ocupând poziţia 3 în topul producătorilor de aluminiu şi poziţia 7 ca producătoare de ciment.

De asemenea, cărămizile, plăcile din ceramică, ţevile din fier şi oţelul beton sunt doar câteva dintre materialele de construcţii pe care România le importă din Ucraina, alături de cantităţi mari de minereu de fier pentru fabricarea produselor siderurgice. Odată cu începerea războiului, însă, achiziţiile se fac tot mai greu.

La acestea se mai adaugă potenţialele provocări ale scenariului de escaladare a conflictului militar, dincolo de graniţele Ucrainei, dar şi posibilele atacuri cibernetice, care ar putea afecta economiile multor ţări.

În contextul provocărilor de ordin geopolitic şi economic, preţurile la imobiliare au crescut începând din februarie.

Astfel, în Bucureşti, oraşul cu cele mai multe tranzacţii din ţară, în luna februarie 2022, au fost vândute 10.918 imobile, cu peste 50% mai multe decât în prima lună a anului. Preţurile la vânzare au înregistrat o uşoară creştere, de 3,62%, până la valoarea de 1.545 euro/mp, în timp ce chiriile au crescut cu 1,64%, ajungând la o valoarea media de 497 euro/lună, pentru un apartament cu două camere.

În cea de-a doua lună a anului, în Cluj au fost încheiate peste 3.000 de tranzacţii imobiliare, faţă de doar 1.935 tranzacţii în ianuarie, ceea ce reprezintă o creştere cu peste 57%.

Pe zona de vânzări, valorile de listare ale proprietăţilor rezidenţiale din Cluj au atins valoarea de 1.907 euro/mp, cu aproape 7% mai mult faţă de luna precedentă. În timp ce preţurile la închiriere au crescut cu 2,04%, până la nivelul de 350 euro/lună.

Chiar și în condiții cum sunt cele valabile în această perioadă, ”Este de aşteptat, însă, ca interesul faţă de imobiliare să crească, deoarece investiţiile în active reale, pe lângă cele în aur, reprezintă cele mai sigure plasamente financiare în acest moment”, a explicat Cătălin Priscorniţă, CEO şi fondator al companiei menționate.

Nou segment de clienți pentru imobiliare când vine vorba despre închirieri

Odată cu afluxul constant de refugiaţi, închirierea apartamentelor pe termen scurt/mediu, de către persoanele afectate de război a reprezentat o nouă oportunitate şi un nou segment de clienţi pentru agenţiile imobiliare.

În cazul în care se vor decide să rămână în România pe termen mediu şi lung, piaţa muncii va găsi modalităţi de a-i integra, în regim de muncă remote, ceea ce ar aduce un plus de cerere pe piaţa imobiliară. Deja unii ucraineni au găsit linișteși oportunități profesionale neașteptate pe piața noastră.

În noile condiţii de cerere crescută de imobiliare, dezvoltatorii rămân în expectativă, principala temere fiind reţinerea băncilor de a finanţa noile construcţii.

Şi cumpărătorii se gândesc de două ori înainte de a investi în imobiliare, preferând să-şi păstreze banii, pentru situații neprevăzute.

Mingea, în situaţia dată, este la bănci, dacă vor alege să mai finanţeze proiecte în dezvoltare. Specialiştii imobiliari consideră că vor fi afectaţi atât dezvoltatorii – care nu vor mai construi dacă nu mai există finanţare, dar şi cumpărătorii, prin oferta mai scăzută şi prin creşteri de preţuri.

„Cursul valutar e volatil, pieţele financiare sunt volatile, dobânzile bancare nu sunt încă stabile, deci, ca perspectivă investiţională, imobiliarele rămân de interes pentru că oferă mai multă siguranţă, cu condiţia ca conflictul armat să nu depăşească graniţele României, iar economia să rămână funcţională”, spune Cătălin Priscorniţă.

Dar care mai e prețul garsonierelor în capitală? La o simplă căutare pe Imoradar, când vine vorba despre garsoniere de închiriat, se găsesc astfel de spații inclusiv cu 200 de euro la Romană, 1 Decembrie sau Drumul Taberei, 250 de euro la Unirii, dar și la 350 de euro pe Decebal, 410 la Grozăvești, 485 de euro la Universitate și lista poate continua.

Lucrările în conctrucții, în creștere față de perioada similară din 2021

Momentan, datele statistice arată că lucrările din construcții au crescut în ianuarie 2022 față de aceeași lună din 2021 cu 12,9%, conform datelor transmise de Institutul Național de Statistică.

Astfel, clădirile rezidenţiale şi clădirile nerezidenţiale au crescut cu 37,7%, respectiv cu 25,7%.

Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au crescut cu 19,6%, cele de reparaţii capitale cu +11,6%, iar construcţiile noi au urcat cu +11,0%, mai arată datele oficiale.

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţii ingineresti cu 6,0%.

Românii și puterea de cumpărare

În același timp nu trebuie uitat că salariul minim din România, de 515 euro, este la mijlocul clasamentului ţărilor din Uniunea Europeană după puterea de cumpărare.

Cea mai mare valoare a acestui indicator a fost de 1.707 de euro/PPS pe lună în Luxemburg, iar cea mai mică a fost în Bulgaria, cu 604 euro/PPS pe lună, arată un raport recent.

Salariul minim din România este de 515 euro începând cu luna ianuarie a acestui an, iar măsurat în putere de cumpărare, salariul din economia locală a ajuns la 949 de euro/PPS.

Începând cu 1 ianuarie 2022, 21 dintre cele 27 de state membre ale UE au salarii minime naţionale, excepţii fiind Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.