Pasajul Ciurel din Bucuresti, istoric controversat. Cum a fost blocată construcția de „casa roz” de la Ciurel

Pasajul Ciurel se deschide circulației sâmnătă, începând cu ora 07:00. Nodul rutier Virtuții-Ciurel a fost finalizat abia după 14 ani, după ce lucrările au fost blocate în instanță în mod repetat. Istoria podului de la Ciurel este una controversată, iar polemicile continuă și în prezent.

• Tânăr răpit cu duba din parcarea unui bloc din Bucureşti. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

• Pasajul Ciurel a fost inițiat de Primăria Capitalei încă din 2006, ca lucrare de utilitate publică
• Lucrările efective au început în 2010

Nodul Virtuţii nu este un simplu pod, ci este o construcţie de infrastructura extrem de complexă, formată dintr-un pod hobanat peste Dâmboviţa, două pasaje supraterane peste Şoseaua Virtuţii şi un pod la nivelul solului peste Râul Dâmboviţa.

Conform primarului Gabriela Firea, Podul Ciurel este „cea mai mare lucrare de infrastructură realizată în ultimii 30 de ani în Capitală.

Istoria Pasajului Ciurel 

Proiectul, început acum 14 ani, a stat 10 ani în tribunale. A fost o pierdere de timp, dar și financiară.

„Acest proiect a fost blocat de Mihail Daneş, cofondator al Uniunii Salvaţi Bucureştiul, prieten şi susţinător al lui Nicuşor Dan şi de Asociaţia Salvaţi Bucureştiul.

De ce? Pentru că dl Daneş şi-a construit în zona respectivă o casă, evaluată la aproape 1 milion de euro, cunoscută drept „casa roz” de la Ciurel şi celebră deja pe diferite site-uri, casă ce are, printre altele, şi un adăpost antiatomic.

Blocajul creat de Nicuşor Dan, asociaţia sa şi familia Daneş a cauzat Primăriei Capitalei pierderi de aproape 10 milioane de euro, sume care au fost solicitate de constructor în baza prevederilor contractuale. Proiectul a costat în final 50 de milioane de euro, deşi ar fi trebuit să coste doar 40”, a declarat Gabriela Firea.

Proiectul Splai - Ciurel - Autostradă, inițiat în 2006

Pasajul de la Ciurel face parte dintr-un proiect mai amplu, care ar duce traficul de pe Spaliul Independenței în Autostrada A1, și care a fost inițiat de Primăria Capitalei încă din 2006, ca lucrare de utilitate publică.

„Proiectul finalizat - Nod Virtuţii - este componentă a unei lucrări de amploare, care va continua cu un drum expres până la Bd. Uverturii şi apoi până la Şos. de Centură. Aşadar, nu este o lucrare care nu duce nicăieri, ci face legătura cu autostrada, continuăm proiectul şi rezolvăm probleme importante de trafic în zonă”, dă asigurări primarul Capitalei.

Lucrările efective au început în 2010, dar s-au oprit la scurt timp, după ce „familia Daneş, împreună cu asociaţia şi susţinută de domnul Nicuşor Dan, au dat în judecată Primăria de mai multe ori, sub diferite pretexte, pentru ca podul Ciurel să nu se construiască. Au solicitat pe rând: să se desfiinţeze autorizaţia de construire, să se anuleze în instanţă PUZ-ul de sector. Nu au reuşit, dar s-au pierdut foarte mulţi ani. Instanţa a decis că nu este afectată viaţa de familie a celor care deţin „casa roz” şi nici proprietatea privată. Cei doi domni care au dorit să 'salveze Bucureştiul', de fapt l-au blocat. Un proiect care putea fi gata în câţiva ani a durat 14 ani, din care 10 în tribunale”, a mai explicat Gabriela Firea.

Drumul spre autostradă, probleme cu exproprierile

Marius Coaje, consilier al Primarului General, a spus că pentru continuarea lucrărilor este deja semnat contractul de proiectare și de execuție.

„Am încheiat prima etapă - acest pod hobanat peste Dâmboviţa de la Ciurel-Nod Virtuţii - urmează alte două care fac legătura de la Nod Virtuţii până la Centura Capitalei şi apoi de la Centura Capitalei până la Autostrada A1.

Noul coridor de expropriere este stabilit, a fost votat în Consiliul General, avem avizul OCPI şi proiectul tehnic. Coridorul de expropriere este modificat faţă de cel iniţial, care prevedea demolarea foarte multor clădiri din zonă şi restrângerea activităţii multor societăţi din zonă: am venit cu un coridor de expropriere minim invaziv, consemnăm banii necesari şi mergem mai departe”, a spus Coaje.

În proiectul iniţial erau afectate 200 de clădiri, iar noul proiect prevede aproximativ 20 de imobile ce urmează a fi expropriate. Constructorul se află deja în şantier şi se aşteaptă doar ordinul de începere al lucrărilor. Drumul până la Bd. Uverturii va avea aproximativ 3 kilometri.

Date tehnice despre Pasajul Ciurel

Nod Virtuţii:

• Lungime totală - aproximativ 1 kilometru
• Lungime pod hobanat - circa 235 de metri
• Înălţime pilon central - 68,2 metri
• Număr de structuri - 12 pasaje rutiere şi un pod hobanat
• Număr de hobane - 24 perechi de hobane

Pentru realizarea proiectului au fost folosite:

• 66.000 metri cubi de pământ pentru terasamente
• 20.000 metri cubi de balast stabilizat
• 11.000 tone de asfalt
• 40.000 metri cubi de beton
• 5.150 tone tablier şi armătură metalică
• 310 tone oţel pentru hobane
• 13 kilometri de bordură
• 7.5 kilometri de parapete

Cum se ciruclă pe Pasajul Ciurel

Începând cu data de 19 septembrie a.c., ora 07.00, se va deschide circulația în nodul rutier Virtuții-Ciurel.

Se vor asigura dinspre centrul Mun. București, pe direcția principală (pe Pasajul Ciurel), relațiile spre Lujerului și Crângași, prin coborârea pe Șos. Virtuții.

Totodată, se va asigura relația către centrul Mun. București dinspre cartierul Militari, prin Șos. Virtuții sau prin Str. Amilcar Săndulescu, către Splaiul Independenței - Pasaj Basarab, accesând bretelele aferente.

De asemenea, se menține pe Șos. Virtuții dinspre Lujerului relația dreapta, actuală, spre Splaiul Independenței - Pasaj Basarab.

Va fi interzis pe Șos. Virtuții - intersecția Virtuții-Splai, sens Crângași - Lujerului, virajul la stânga spre Splaiul Independenței, traficul fiind preluat de breteaua Nodului, adiacentă reprezentanței Ford.

Brigada Rutieră recomandă conducătorilor de autovehicule să circule cu prudenţă, să adapteze în permanență viteza la condițiile meteo-rutiere, să păstreze o distanță suficientă pentru a putea frâna în condiții de siguranță și să respecte semnalele și indicațiile poliţiştilor rutieri.