A fost făcut public proiectul CELUI MAI MARE CONTRACT de infrastructură din România, după 1989. Jumătate de miliard de euro va fi cheltuit
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a anunţat, vineri, că începând de sâmbătă va putea fi vizualizat contractul pentru proiectarea şi execuţia unui pod peste Dunăre, la Brăila, costurile acestuia fiind estimate la jumătate de miliard de euro, cel mai mare contract de infrastructură din România în ultimii 27 de ani.
De Redactia Observator la 28.04.2017, 21:48
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a anunţat, vineri, că începând de sâmbătă va putea fi vizualizat contractul pentru proiectarea şi execuţia unui pod peste Dunăre, la Brăila, costurile acestuia fiind estimate la jumătate de miliard de euro, cel mai mare contract de infrastructură din România în ultimii 27 de ani.
”După ce va fi construit, Podul suspendat de la Brăila se va număra printre primele cinci poduri din Europa, ca deschidere centrală (1.120 metri). Cu o valoare pentru proiectare şi execuţie de 2.025.494.965 Lei fără TVA (aproximativ 500 de milioane de euro), acesta reprezintă cel mai mare contract pentru un proiect de infrastructură, atribuit in ultimii 27 de ani”, informează CNAIR.
Anunţul de participare pentru proiectarea şi execuţia Podului suspendat peste Dunăre la Brăila a fost validat de către ANAP, iar de sâmbătă va putea fi vizualizat pe SEAP. Termenul limită pentru primirea ofertelor de 11 august 2017, ora 16.
”Contractul va fi atribuit în baza celui mai bun raport calitate-preţ, iar durata acestuia va fi de 114 luni. Astfel 18 luni sunt alocate proiectării, 36 de luni execuţiei lucrărilor, iar perioada de garanţie va fi de minim 60 de luni. Proiectul de investiţie, cu o lungime totală de 23,413 km cuprinde inclusiv proiectarea şi executia drumului principal, Brăila – Jijila şi a drumului de legatura cu DN22, Smârdan – Măcin”, arată CNAIR.
Podul suspendat va avea un sistem de suspendare cu un cablu principal şi tiranţi verticali de legatură între tablier şi cablul principal, iar blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării.
”Lungimea totală a acestuia va fi de 1.974,30 metri la care se adaugă două deschideri laterale de 489,65 metri, pe malul dinspre Brăila şi 364,65 metri pe malul dinspre Tulcea. De o parte şi de alta vor fi construite doua viaducte de acces, în lungime de câte 110 metri, care se vor adăuga lungimii podului suspendat. Gabaritul pe verticală al podului suspendat va fi de cel putin 38 m de la nivelul maxim de inundaţie al Dunării, astfel încat să fie indeplinite criteriile de navigaţie fluvială. Laţimea totală a podului suspendat de la Brăila va fi de 31,70 metri. Calea pe pod va avea 22,00 metri şi va fi alcatuită din 4 benzi de circulaţie de câte 3,50 m laţime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 m laţime, două acostamente de 1,50 m lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3,00 m. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, 2 benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având laţimi de câte 2,80 m fiecare”, sunt câteva dintre cerinţele CNAIR.
Drumul principal Brăila – Jijila va trebui să aibă o lungime de 19,095 km şi va fi prevăzut cu două benzi de circulaţie pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană şi zona de parapete. Traseul include o ramificaţie pe direcţia Sud, până la intersecţia cu drumul existent Smârdan - Măcin (DN22).
Drumul de legatură cu DN22 Smârdan - Măcin va fi lung de 4,328 km, cu o bandă de circulaţie pe sens. Drumul de legatură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila- Jijila) şi se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin.
Proiectul este cuprins în Masterplanul de transport al României şi face parte din categoria proiectelor de tip ITI (Investiţii Teritoriale Integrate), finanţabile din Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014 - 2020. Proiectul podului care va lega judeţele Brăila şi Tulcea a fost trimis pentru validare Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice pe 18 aprilie, el putând fi postat pe SEAP doar după ce ANAP îşi dă acordul.
