Primul transplant de ficat din România

În urmă cu 15 ani, credea că o să moară. Că ţara în care s-a născut nu are leac pentru boala lui. Şi se resemnase. Dar a avut parte de o minune. Un transplant de ficat l-a salvat pe Gheorghe Penea, la 46 de ani

• Alternative de investiții mai bune decât imobiliarele, accesibile direct de pe telefon. Guda: "De ce să vă complicați?"

În urmă cu 15 ani, credea că o să moară. Că ţara în care s-a născut nu are leac pentru boala lui. Şi se resemnase. Dar a avut parte de o minune. Un transplant de ficat l-a salvat pe Gheorghe Penea, la 46 de ani

A fost primul pacient operat acasă. Iar azi, e mărturia că sistemul a reuşit. Azi, bolnavii de ficat aşteaptă mai puţin de un an până la transplant. 

Avea 46 de ani când i-au dat vestea că doar transplantul de ficat îl poate salva. O operaţie care, pe atunci, nu se făcea în România. O clinică din Milano l-a pus pe lista de aşteptare. Era departe, era scump şi era incert.

Ţine minte şi acum data când viaţa i s-a schimbat. Pe 14 aprilie 2000, a fost chemat la Institutul Fundeni, unde medicii pregăteau primul transplant de ficat. A acceptat fără să clipească.

Gheorghe Penea e primul pacient cu transplantat hepatic în România. Azi zâmbeşte la cei cincisprezece ani de viaţă câştigaţi. Şi promite să ne revedem la 25. Din 2000 şi până acum, s-au făcut peste şase sute de transplanturi de ficat. Numai anul trecut au fost 122. De altfel, acum, timpul în care un pacient aşteaptă pe listă a scăzut.

Totul ţine, însă, de numărul de donatori. Anul trecut au fost 140 de donatori în moarte cerebrală. Adică şapte la un milion de români. Asta în condiţiile în care media în alte state europene e de 15. În România sunt acum două centre de transplant hepatic şi câteva zeci de specialişti. Medicii spun că dacă numărul de donatori s-ar dubla, ar fi nevoie de încă unul sau chiar două centre noi de transplant hepatic.