Problemele marilor proiecte de infrastructură, analizate de Ziua Întârzierilor

În România, ţara marilor proiecte întârziate, Ziua Întârzierii are o semnificaţie aparte. O sărbătorim astăzi şi facem un bilanţ amar. Când spui întârzieri, spui CFR. Doar anul trecut, în numai şase luni, pasagerii au aşteptat trei ani pe peroane.

• România, lovită de un nou dezastru pe 29 septembrie. Viktor Orban anunţă că în Ungaria "situaţia încă este foarte gravă"

În România, ţara marilor proiecte întârziate, Ziua Întârzierii are o semnificaţie aparte. O sărbătorim astăzi şi facem un bilanţ amar. Când spui întârzieri, spui CFR. Doar anul trecut, în numai şase luni, pasagerii au aşteptat trei ani pe peroane. În ani se măsoară şi ritmul construcţiei de autostrăzi. 28 de ani de aşteptare s-au adunat de când sperăm să avem autostradă în toată Transilvania. Iar spitalele promise în marile oraşe încă întârzie, după 13 ani.

Valentin Butnaru, reporter Observator: Trebuie să mă întâlnesc cu Andreea Ţopan la Gara de Nord, tocmai am terminat jurnalul, evident am întârziat ca de obicei. Nici nu ştiu ce am făcut, aşa mi se întâmplă mereu. Vorbim în maşină

Cine îl cunoaşte pe Vali ştie că punctualitatea nu e punctul lui forte. Pentru cei ca el, în Statele Unite s-a inventat Ziua Întârzierii. 

O dată la care cei care întind la maximum sfertul academic sunt iertaţi. 

Valentin Butnaru, reporter Observator: E aproape trei şi jumătate. La trei trebuia să mă văd cu Andreea. Nu ştiu ce face în momentul acesta în gară. Nu m-a sunat

Andreea Ţopan, reporter Observator: Staţi că vine Vali! Mai aveai un pic şi întârziai mai mult ca trenul de la Simeria 

Andreea Ţopan, reporter Observator: Astăzi te iert pentru că este Ziua Întârzierilor 

Pentru că trenurile din Gara de Nord adunaseră deja zeci de minute de întârziere, am avut timp să întrebăm şi călătorii cum stau cu punctualitatea.

Un tată de familie recunoaşte că "aici, la băieţii de la CFR, când mai sunt anumite întârzieri, n-avem ce face".

Este un adevăr pe care oricine a mers cu trenul în ultimii ani îl cunoaşte. 

În doar şase luni din 2018, trenurile CFR au adunat întârzieri de trei ani. Cu un an înainte, întârzierile cumulate ajungeau la opt ani şi jumătate. Şi anul acesta, istoria s-a repetat. 

Ultimul record înregistrat în materie de întârzieri a fost în luna iunie, atunci când un tren, care trebuia să plece din Timişoara şi să ajungă la Mangalia, la mare, a făcut pe drum mai bine de 30 de ore.

Alternativa căilor ferate ar trebui să fie autostrăzile. Însă întârzierile pentru drumurile de mare viteză se măsoară în decenii sau în ani, când vine vorba de loturile mai mici, precum cel dintre Sebeş şi Turda, care a fost vizitat, azi, de ministrul Transporturilor.

Răzvan Cucu, ministrul Transporturilor: Cât s-a întârziat cu acest proiect? Păi dacă stăm să luăm proiectul de la bun început, din 2014. În 2014 s-a semnat contractul şi au avut şase luni termen de proiectare şi 18 luni termen de execuţie

Adică pe aici ar fi trebuit să se circule încă din 2016. 

Un alt proiect ambiţios promis de autorităţi - construcţia unor spitale regionale în Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi - a rămas doar un vis. Din 2007. Ca mai toate proiectele româneşti, şi acesta pare blocat într-o perpetuă zi a întârzierii.