Românce care au schimbat lumea! Ștefania Mărăcineanu, prima femeie care a arătat lumii o PLOAIE ARTIFICIALĂ

Chimistă și fiziciană de renume internațional, Ștefania Mărăcineanu a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială şi procedeul de declanşare artificială a ploii

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Chimistă și fiziciană de renume internațional, Ștefania Mărăcineanu a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială şi procedeul de declanşare artificială a ploii

Născută la București, în 18 iunie 1882, Ștefania Mărăcineanu a lăsat să se știe foarte puține detalii despre viața sa, cu excepția faptului că a avut o copilărie nefericită, despre care nu a dorit niciodată să vorbească. A studiat la Liceul „Elena Doamna” din București și apoi a urmat cursurile Facultății de Științe Fizico-Chimice, pe care a absolvit-o în 1910. A profesat, o perioadă, ca profesoară la Școala Centrală din București.

Începând din 1922, cu ajutorul unei burse, Ștefania Mărăcineanu urmează cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris. În 1924 și-a susținut lucrarea de doctorat cu titlul Recherches sur la constante du polonium et sur la pénétration des substances radioactives dans les métaux la Universitate Sorbonne din Paris pentru care a primit calificativul Très Honorable.

De la români venea prima ploaie artificială din lume

În 1930 s-a întors în România și a devenit colaboratoare a profesorului Dimitrie Bungențianu la Universitatea din București, reușind să creeze cu mijloace proprii primul Laborator de Radioactivitate din România. Cu ajutorul profesorilor Bungențianu și Nicolae Vasilescu-Karpen experimentează o metodă de declanșare a ploilor artificiale prin dispersarea de săruri radioactive în nori.

Prima ploaie artificială a fost provocată în Bărăgan, în vara secetoasă a anului 1931, prin lansarea din avion a unor săruri radioactive. Datorită rezultatelor obţinute, Ştefania Mărăcineanu a primit sprijin din partea guvernului francez şi a repetat aceste experienţe, cu succes, în Algeria în anul 1934. Cercetările chimistei românce au continuat până la declanşarea celui de-al doilea război mondial, când au fost sistate.

Cum i-au furat francezii premiul Nobel

În anul 1935, soţii Irene şi Frederic Joliot-Curie explicau fizic şi prin modelare matematică radioactivitatea artificială descoperită de aceștia în 1934. Aceasta le aducea, tot în acel an, Premiul Nobel pentru Chimie. Cu toate acestea, în ziarul Neues Wiener Journal din 5 iunie 1934, Irène Curie declara: „Ne amintim că savanta româncă, domnișoara Mărăcineanu, a anunțat în 1924 descoperirea radioactivității artificiale“. Domnișoara Mărăcineanu își susținuse la 26 mai 1924 teza de doctorat în care evidenția radioactivitatea artificială, în fața unei comisii din care făcea parte și Marie Curie, mama viitoarei laureate Nobel.

Mai mult, Academia de Științe a Franței, țara natală a lui Irène Curie, a amînat publicarea unei lucrări cu descoperirile domnișoarei Mărăcineanu, pe motiv că „deși am confirmat în totalitate rezultatele domnișoarei Mărăcineanu, publicarea este prematură“. Lucrarea necesita încă patru ani pentru „maturizarea ” descoperirii, de data asta pe seama unei franțuzoaice.

Savanta s-a îmbolnăvit de cancer, cauzat de iradieri şi a murit la data de 15 august 1944.