România ecologică. Hârtia şi plasticul, în topul deşeurilor de ambalaje care se reciclează

Hârtia sau cartonul şi plasticul au ponderile cele mai mari în structura deşeurilor de ambalaje generate în România, cu 31,2%, respectiv 27,1% din total, arată o statistică publicată de Ministerul Mediului.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Hârtia sau cartonul şi plasticul au ponderile cele mai mari în structura deşeurilor de ambalaje generate în România, cu 31,2%, respectiv 27,1% din total, arată o statistică publicată de Ministerul Mediului.

'În România, materialele de ambalaj cu ponderea cea mai mare sunt hârtia/cartonul şi plasticul. Ambele materiale au ponderi asemănătoare (cuprinse între 27-31%). În perioada 2011-2014, hârtia şi cartonul au avut ponderea cea mai mare, iar în anul 2010 materialul cu ponderea cea mai mare a fost plasticul. Variaţia cea mai mare în perioada de analiză au avut-o hârtia şi cartonul (creştere cu 3,9% în anul 2014 faţă de 2010) şi sticla (scădere cu 3,2% în anul 2014 faţă de anul 2010). Media europeană (EU-28) a structurii deşeurilor de ambalaje este mult diferită faţă de România. Astfel, la nivel european, materialul cu ponderea cea mai mare este hârtia şi cartonul (40%), urmat de sticlă (20%) şi plastic (19%)', se arată în documentul citat.

Pe de altă parte, baza de date naţională privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje nu conţine date privind cantităţile de deşeuri de ambalaje în funcţie de sursa de generare. Totuşi, 'pe baza informaţiilor privind compoziţia deşeurilor menajere şi asimilabile şi asumând că deşeurile de ambalaje municipale reprezintă 50% din deşeurile reciclabile menajere şi asimilabile, rezultă că deşeurile de ambalaje ce se regăsesc în deşeurile municipale reprezintă 65% din totalul deşeurilor de ambalaje, iar deşeurile din industrie şi comerţ un procentaj de 35%'.

În ceea ce priveşte indicatorii de generare a deşeurilor de ambalaje în România, statistica arată că aceştia sunt de circa trei ori mai mici decât media europeană, respectiv de 62,4 kg/locuitor/an faţă de aproape 158 kg/locuitor/an.

'Faptul că indicatorii de generare a deşeurilor de ambalaje în România sunt mult mai mici decât media europeană se poate explica prin ponderea mare a populaţiei din mediul rural, care are o rată de consum scăzută. În plus, o altă explicaţie ar putea fi că nu toţi operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje au raportat datele sau au raportat cantităţi mai mici. Această ipoteză este susţinută şi de necorelarea dintre variaţia cantităţii de ambalaje introduse pe piaţă şi variaţia PIB, precum şi de creşterea cu circa 18% a cantităţii de ambalaje introduse pe piaţă în anul 2014 faţă de anul 2013 (cel mai probabil ca urmare a controalelor efectuate de AFM)', se menţionează în PNGD.

Pe segmentul deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE), statistica arată că, în prezent, în România, sunt licenţiate şapte organizaţii colective menite să gestioneze aceste tipuri de categorii.

Ponderea cantităţii de echipamente electrice şi electronice (EEE) pentru care organizaţiile colective au preluat responsabilitatea a crescut constant în perioada de analiză (2010 - 2014), de la circa 80%, în anul 2010, la peste 99%, în anul 2014.

În acest sens, capacitatea totală de tratare a DEEE la nivelul României este de circa 120.000 tone/an.

'Având în vedere că cea mai mare cantitate de DEEE prognozată a fi generată în perioada următoare (anul 2020) este de circa 70.000 tone/an, rezultă ca există o capacitate suficientă de tratare a DEEE pentru acoperirea întregii cantităţi de deşeuri generate, în conformitate cu principiul proximităţii', relevă documentul Ministerului Mediului.

Ministerul Mediului a publicat, la sfârşitul săptămânii trecute, prima versiune a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD), respectiv a Planului Naţional de Prevenire a Generării Deşeurilor (PNPGD)

"Scopul realizării Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor este de a dezvolta un cadru general propice gestionării deşeurilor la nivel naţional, cu efecte negative minime asupra mediului. Principalele obiective ale procesului de planificare sunt caracterizarea situaţiei actuale în domeniu (cantităţi de deşeuri generate şi gestionate, instalaţii existente), identificarea problemelor care cauzează un management ineficient al deşeurilor şi al soluţiilor aplicabile, precum şi identificarea necesităţilor investiţionale în acest sector. Astfel, pentru caracterizarea situaţiei existente în domeniu, au fost utilizate datele aferente perioadei 2010 - 2014, proiecţia cantităţilor de deşeuri a fost realizată pentru perioada 2015 - 2025, iar planul de măsuri acoperă perioada 2018 - 2025", se notează în documentul publicat pe site-ul ministerului de resort.

Comisia Europeană (CE) a anunţat, în data de 27 aprilie 2017, că trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare, potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar.

Directiva-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) are ca scop protejarea mediului şi a sănătăţii umane prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse în contextul generării şi al gestionarii deşeurilor, precum şi prin reducerea impactului general şi creşterea eficienţei folosirii resurselor. În temeiul directivei, statele membre trebuiau să adopte, până la 12 decembrie 2010, planuri naţionale de gestionare a deşeurilor, iar până la 12 decembrie 2013, programe de prevenire a generării de deşeuri.

Statele membre trebuie să îşi reevalueze planurile de gestionare a deşeurilor cel puţin o data la şase ani şi, dacă este cazul, să le revizuiască.

România trebuia să finalizeze Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor (PNGD) până la 31 decembrie 2016, aceasta fiind o condiţionalitate ex-ante asumată de către autorităţi printr-un acord semnat cu Uniunea Europeană, pentru a beneficia de fazarea mai multor proiecte cuprinse în exerciţiul financiar anterior. Sancţiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român şi Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente şi ultimatumuri de conformare din partea forului  european.

În prezent, România are o Strategie Naţională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD), revizuită în anul 2013 şi aprobată prin HG 870/2013, prin care se stabilesc politica şi obiectivele strategice ale ţării în domeniul gestionării deşeurilor pentru perioada 2014 - 2020.

Sursa: Agerpres