SE DAU BANI! Premierului României, Dacian Cioloș, A FĂCUT ANUNŢUL

"Guvernul are suficienți bani pentru majorările salariale''. Afirmația îi aparține premierului României, Dacian Cioloș

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Precizările au venit după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care mărește lefurile tuturor bugetarilor. Unele majorări au intrat deja în vigoare, altele vor intra de la începutul anului viitor.

Așadar, lefurile medicilor cresc cu 25%, ale profesorilor cu 15% , iar ale celorlalți bugetari cu 10%. Însumate toate aceste majorări trec de 6 miliarde de lei.

Proiectul de buget pe 2016 este construit pe un deficit ESA de 2,95%, conţine majorarea salariilor bugetarilor cu 10% şi toate celelalte acte normative în vigoare şi va fi transmis Parlamentului în jurul datei de 10 decembrie, a declarat joi ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu.

"Am aprobat ieri (miercuri - n.r.) în şedinţa de Guvern limitele de cheltuieli pentru ordonatorii principali de credite. Urmează ca ministerele să finalizeze partea de anexe la buget, apoi îl vom pune în discuţie publică, îl vom aproba şi îl vom trimite la Parlament. Sperăm ca toate astea să se întâmple undeva până în 10 decembrie. Ca limite totale, acestea sunt mai mult sau mai puţin aceleaşi (cu cele anunţate de vechiul Guvern - n.r.). Pe partea de cheltuieli am introdus creşterea de salarii de 10%. Practic, bugetul include, în acest moment, pe partea de cheltuieli toate actele normative în vigoare, iar pe partea de venituri sunt cam similare", a mai spus noul ministru, citat de Agerpres.

Potrivit acesteia, bugetul pentru 2016 este proiectat pe un deficit în termeni ESA de 2,95% din PIB, sub limita de deficit de 3% din PIB conform criteriilor de la Maastricht.

În ceea ce priveşte posibilitatea de a amâna aplicarea unora dintre măsurile de relaxare fiscală anunţate de fostul Executiv, noul ministru a spus că actualul Guvern pune accent pe stabilitate şi predictibilitate, iar o amânare a unor reduceri de taxe ar fi fost primită prost de mediul de afaceri.

"Ceea ce noi dorim este să asigurăm o stabilitate şi o predictibilitate fiscală. Pentru că exact acestea vor duce la creşterea încrederii mediului de afaceri şi în general a consumatorilor în economia românească, va stimula investiţiile şi în cele din urmă vor duce la o creştere economică şi la o convergenţă reală care, în cele din urmă, se va simţi în mai mulţi bani în buzunar, într-un standard de viaţă mai ridicat. Amânarea măsurilor, în special în zona de relaxare fiscală, cred că ar fi fost extrem de prost primită de mediul de afaceri", a subliniat Anca Dragu.

Principalele măsuri fiscale care vor intra în vigoare anul viitor se referă la reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, diminuarea impozitelor pe dividende de la 16% la 5%, schimbarea impozitării microîntreprinderilor şi scutirea de la plata impozitului pe profit pentru învăţământului preuniversitar.

Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe un deficit de 2,8% din produsul intern brut pe cash, ceea ce corespunde unui deficit de 2,95% din PIB pe ESA în condiţiile unor venituri estimate la 227,3 miliarde de lei, respectiv 30,5% din PIB şi ale unor cheltuieli de 248,2 miliarde de lei reprezentând 33,3% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanţelor prezentate în 18 noiembrie.

Bugetul are la bază o creştere economică de 4,1%. Produsul intern brut este estimat la 746,6 miliarde de lei. Inflaţia medie anuală luată în calcul este 0,5% iar cursul mediu leu/euro este 4,44.