Sfântul Antonie cel Mare. Ce trebuie să faci astăzi, 17 ianuarie, ca să fii ferit de vrăji şi pericole. Tradiţii şi obiceiuri pentru spor şi sănătate

În anul 310 a plecat într-o călătorie la Alexandria, pentru a îmbărbăta martirii creştini prigoniţi de stăpânirea romană în timpul persecuţiei lui Maximin. Doi ani mai târziu, s-a afundat mai mult în deşert, pe muntele Qalzam, nu departe de malul Mării Roşii, unde se găseşte azi mănăstirea care-i poartă numele unde a trăit până la moartea sa, petrecută în anul 356.

TRADIȚII ȘI OBICEIURI

Sfântul Antonie cel Mare a trăit 85 de ani în pustie. Marele pustnic Antonie tămăduia bolnavii şi-i vindeca pe cei demonizaţi. În zilele noastre, ca şi în secolul al IV-lea, Sfântul Antonie este considerat ocrotitorul orfanilor şi al oamenilor săraci, ajutându-i de grabă pe cei care se roagă cu credinţă şi-l cheamă în ajutor.

În tradiția populară, Sfântul Antonie cel Mare este cunoscut ca ocrotitor împotriva duhurilor necurate, căci el însuși a suferit mult din pricina acestora și s-a luptat în mod direct cu ele. De aceea, această zi este ținută de oameni cu sfințenie prin rugăciune și gânduri bune, pentru a fi feriți de duhuri rele, vrăji și alte primejdii.

Profeţia Sfântului Antonie, în curs de împlinire sub ochii noştri. Citeşte mai mult aici

Sfântul Antonie mai este cunoscut și ca un Sfânt ce trimite ploaia, iar femeile respectau această sărbătoare pentru a le fi casa și ograda ocrotite.

Biserica Domnească de la Curtea Veche din București își serbează astăzi hramul. Se spune că rugăciunile făcute aici timp de nouă săptămâni împlinesc cele mai arzătoare nevoi ale oamenilor: vindecă boli grave, izbăvesc de farmece, și dăruiesc liniște sufletească și spor în casa fiecăruia.

În fiecare zi de marţi, Biserica Sfântul Antonie cel Mare, situată lângă Curtea Veche din Bucureşti, este neîncăpătoare. Aici vin să se roage mii de credincioşi, majoritatea tineri. Biserica este cel mai vechi lăcaş de cult, construit în Capitală de domnitorul Mircea Ciobanul, prin anul 1559. Mai târziu, în anul 1847, în timpul unui incendiu, o bună parte din construcţie a fost afectată. Cam în aceeaşi vreme, o bisericuţă cu hramul Sfântul Antonie, situată în apropiere, unde se închinau puşcăriaşii, a fost distrusă complet de un incendiu.

Martorii oculari din acea vreme spun că dintre ruine a fost salvată o icoană a Sfântului Antonie, într-o zi de marţi. Sfântul odor a fost dus la biserica situată lângă Curtea Veche care, pe atunci, se numea Buna Vestire. Acum, la icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie (aşezată lângă catapeteasmă) se roagă mii de credincioşi, iar biserica are hramul Sfântului Antonie.