Solstiţiul de iarnă 21 decembrie 2021. Cea mai lungă noapte din an şi începutul iernii astronomice
Solstiţiul de iarnă marchează debutul iernii astronomice şi al celor mai reci trei luni din an, în emisfera nordică, fiind cea mai scurtă zi a anului.
De Larisa Andreescu la 21.12.2021, 09:29
Din punct de vedere al meteorologilor, iarna debutează pe 1 decembrie, însă începutul acestui anotimp din punct de vedere astronomic este marcat de un moment precis, solstiţiul, legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe bolta cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul astrului său.
Solstiţiul de iarnă, când durata nopţii atinge maximul
Potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti, la momentul solstiţiului de iarnă, Soarele se află în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27' sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit tropicul Capricornului, potrivit mediafax.ro. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.
La data solstiţiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est şi apune tot cu acelaşi unghi spre sud faţă de punctul cardinal vest. La momentul amiezii, el "urcă" - ţinând cont de latitudinea medie a ţării noastre, de 45° - la numai 21° faţă de orizont. În consecinţă, pentru Bucureşti, la această dată - care, anul acesta, este 22 decembrie, începând cu ora 00.23 -, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute.
În acelaşi timp, în emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice. De la momentul solstiţiului de iarnă, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.
Solstiţiul de iarnă coincide şi cu ultimul curent meteoric al anului, Ursidele. Perioada de activitate a Ursidelor este între 17 şi 26 decembrie, iar punctul maxim, când pot fi observaţi şi zece meteori pe oră, este în noaptea de 22 spre 23 decembrie.
Solstiţiul de iarnă, marcat de mii de oameni la străvechiul complex neolitic Stonhenge
Stonehenge este un misterios străvechi complex neolitic din Marea Britanie care se aliniază perfect răsăritului de vară şi apusului de iarnă. Monumentul din Wiltshire este transformat anual de adunarea a mii de oameni care sărbătoresc solstiţiul, prima zi de iarnă astronomică.
Solstiţiul marchează mijlocul iernii şi începutul numărătorii inverse pentru primăvară. Sărbătoarea datează de pe vremea druizilor celţi şi a fost preluată de adepţi ai unor tradiţii păgâne. Interpretările preistorice ale solstiţiului de iarnă au legat festivităţi religioase şi spirituale de moartea şi renaşterea simbolice ale Soarelui, însă evenimentul este legat şi de sărbătoarea păgână Yule - 12 zile de Crăciun.
De mii de ani, solstiţiul de iarnă a fost sărbătorit de numeroase civilizaţii şi culturi, însă în prezent este marcat de păgâni, iar Stonhenge este locul în care grupurile ce recunosc solstiţiul drept un eveniment solar de mare însemnătate se reunesc. Este considerat că aproximativ 10.000 de oameni se adună anual în zonă. Deşi scopul original al Stonehenge nu este cunoscut, English Heritage sugerează că celebrarea acestui eveniment astronomic poate fi un motiv pentru care oamenii din Neolitic l-au construit. Păgânii şi druizii se adunau de patru ori pe an aici - pentru a marca solstiţiul de vară şi iarnă şi pentru echinocţiul de primăvară şi toamnă.
În epoca modernă, au loc ceremonii istorice, ca ode aduse schimbării anotimpurilor, soarelui şi cerului. Oamenii se îmbracă în costume speciale, istorice, interpretează cântece corale şi dansează în picioarele goale încă de la primele ore ale zilei.
