Tradiţia lichielelor în zona Sibiului

În satele ninse din Sibiu, astăzi a fost ziua când s-au făcut "lichiele", un fel de prăjitură care numai şi numai acolo se face. Iar în timp ce bunătăţile prindeau formă în cuptor, cetele de colindători răsunau pe la porţi.

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

Un sat de pe Valea Hîrtibaciului. O bucătărie micuţă şi-o doamnă drăguţă, cu şorţ. După ce-a făcut aluatul şi l-a lăsat la crescut câteva ceasuri, pâinea a fost porţionată şi aruncată în cuptorul încins. Secrete sunt, ca la orice preparat delicios. Iar gospodina le împarte.

În timpul celor două ore cât se coace pâinea, gospodinele nu stau cu mâinile în şold. Într-o altă casă, din acelaşi sătuc, se pregăteşte o prăjitură specificică zonei, din aluat de cozonac.

Deasupra se ung cu smântână şi cu gălbenuş de ou, şi cu zahăr.

Dar nici bărbaţii nu stau degeaba. Doar că treburile lor se împart pe-afară, că doar sunt mai rezistenţi la frig. După ce-au curăţat curtea, ei sunt cei care întâmpină colindătorii.

Afară, în curte, dar şi înăuntru, la căldură, printre păhărele de vin sau ţuică, răsună cântecele tradiţionale. De dimineaţa, până seara. Mâine, colindele care prevestesc naşterea Domnului se vor relua, în toată ţara, cu şi mai mari emoţii de fiecare parte: şi pentru colindători, şi pentru gazde.