Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ioan. Ce trebuie să faci în această zi pentru a fi ferit tot anul de necazuri!

Pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul, numit 'Înaintemergătorul Domnului' pentru că a anunțat venirea lui Hristos.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• Un român de 100 de ani a votat la o secţie din Munchen

Pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul, numit 'Înaintemergătorul Domnului' pentru că a anunțat venirea lui Hristos.

În această zi de sărbătoare nu lipsesc nici tradițiile și obiceiurile populare, Iordanitul femeilor sau obiceiul Vergelului fiind doar două dintre ele.

Tradiția din strămoși spune că, în dimineață Sfântului Ion, este bine să te stropești cu agheasmă pentru a fi ferit de boli tot anul.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”. Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor.

Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbează ziua de Sfântul Ion pentru că Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

Torontoiul sau Iordănitul femeilor este un obicei vechi, specific sărbătorii de Sfântul Ion, însă din care s-a mai păstrat doar ospățul final, ospăț ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă.

Iordănitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rău să le stropească și apoi făceau o masă comună.

În multe sate din Maramureș se mai ține obiceiul Vergelului sau, altfel spus, spargerea Crăciunului. Fetele de măritat pregătesc coșuri cu băutură și mâncare. Feciorii merg și iau fetele de acasă și le duc în curtea unde se ține Vergelul. Tot ei sunt și cei ce plătesc muzicanții. În hora intră fetele ce se vor mărită în acest an și formează viitoarele cupluri, toată petrecerea încheindu-se cu un ospăț comun, care sparge perioada sărbătorilor de iarnă.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineață zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordaniti” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani.

Se spune conform tradiției populare că după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald. În popor s-a mai păstrat obiceiul stropirii cu agheasmă pentru că bolile să fie ținute la distanță tot anul în curs.