UN AN DE LA COLECTIV: TREI dosare, 64 de morţi, SUTE de răniţi, 12 inculpaţi, NICIUN CONDAMNAT

Pe 30 octombrie 2016 se împlineşte un an de la cea mai mare tragedie produsă în România după 1989. 64 de oameni au murit în urma unui incendiu produs în clubul Colectiv din Bucureşti, după ce, în timpul unui concert susţinut de trupa Goodbye to Gravity, scânteile de la artificii au ajuns pe stâlpul din apropierea scenei, tapetat cu burete fonoabsorbant combustibil, iar focul s-a extins la tavan care a ars complet în numai câteva zeci de secunde.

De Redactia Observator la 20.10.2016, 09:32

Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Ancheta iniţiată de poliţiştii de la Serviciul Omoruri al Poliţiei Capitalei în acest caz, care a produs un cutremur în viaţa politică şi socială din România, a durat în jur de patru luni, fiind anunţată finalizarea acesteia în februarie 2016.

În cadrul anchetei au fost audiaţi aproximativ 300 de martori, între care aproximativ 100 au şi calitatea de parte civilă. Dintre aceştia din urmă, peste 60 sunt rude ale celor decedaţi în urma incendiului, iar restul răniţi sau rude ale acestora.

Totodată, pe parcursul cercetărilor au fost analizate aproximativ 10.000 de fotografii. Şapte mii dintre ele sunt făcute de criminalişti, iar 3.000 au fost recuperate din telefoanele celor care se aflau în club în momentul izbucnirii incendiului.

Citeşte şi Un AN DE LA COLECTIV. Drama singurului supravieţuitor al formaţiei “Goodbye to gravity”: Şi-a pierdut iubita şi colegii de trupă

Dosarul mai conţine şi în jur de 100 de ore de filmări, realizate atât de participanţii la concert, cât şi de cele patru camere de supraveghere din local.

Cercetările în cazul Colectiv se fac în cadrul a trei dosare.

PRIMUL DOSAR: Şase persoane, printre care patronii clubului Colectiv, sunt acuzaţi de ucidere din culpă

Primul dosar deschis, instrumentat de PICCJ în baza rezultatelor investigaţiei realizate de Serviciul Omoruri al Poliţiei Capitalei, a fost cel de ucidere din culpă în care sunt urmăriţi patronii clubului Colectiv, Alin Anastasescu, George Mincu şi Paul Gancea, administratorii firmei care a furnizat artificiile pentru concert, fraţii Daniela şi Cristian Niţă, şi unul dintre pirotehniştii care le-au montat, Viorel Zaharia.

Cei şase au fost trimişi în judecată pentru ucidere din culpă, în formă agravată, având ca urmare decesul mai multor persoane, vătămare corporală din culpă, în formă agravată şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Potrivit unui raport de expertiză judiciară din acest dosar, firmele care au făcut lucrările de amenajare în clubul Colectiv au încălcat legislaţia în construcţii şi au folosit materiale cu un grad crescut de risc.

Raportul specialiştilor arată că spaţiul în care îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv era neconform din foarte multe puncte de vedere.

Expertul desemnat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie scrie în raportul său că în club au fost făcute lucrări de amenajare care nu au îndeplinit cerinţele legale minime pentru un astfel de obiectiv cu destinaţia club/discotecă. Specialistul notează că, de la momentul închirierii spaţiului de la SC Pionierul SA, imobilul a trecut prin mai multe transformări. Niciuna dintre acestea nu a avut autorizaţie de construire, deşi lege obliga acest lucru. Mai mult decât atât, autorizaţia de construcţie nici nu ar fi putut să fie obţinută, deoarece lucrările nu se încadrau în standardele de siguranţă impuse de legislaţie.

Între cele mai importante constatări ale expertului se poate desprinde aceea că spaţiul, cu o suprafaţă utilă de 415,63 mp avea, ca unică evacuare, o anticameră amenajată într-un container.

„Una dintre uşile de ieşire era zăvorâtă, iar la cercetarea la faţa locului s-a constatat o deformare a acesteia datorită presiunii exercitate de persoanele blocate în container. Se constată lipsa sistemelor de închidere a uşilor de tipul bare antipanică montate pe interiorul uşilor. Se observă că ferestrele exterioare sunt zidite, în zidărie fiind montate două ventilatoare pentru introducerea aerului,” se arată în documentul citat.

Evacuarea a fost îngreunată şi din cauză că o altă cale de acces, cea spre Club Salsa-Guantanamo, era blocată cu boxe audio, cabluri legate cu lanţ şi lacăt.

Citeşte şi Un AN DE LA COLECTIV. POVESTEA primului apel la 112 în noaptea de 30 octombrie 2015. "Acum ard nişte oameni! Ies răniţi! Scoateţi-i afară! Sunt foarte mulţi!". De ce a fost făcut public abia după patru luni

Raportul a luat în calcul şi specificaţiile tehnice ale buretelui poliuretanic cu care era capitonat clubul Colectiv. Firma Eurofoam SRL Sibiu, importatorul în România al materialului arată că „produsul este un material combustibil. Atunci când arde, materialul emană căldură intensă şi fum dens. Prin încălzire, materialul nu se topeşte, ci se descompune, proces din care pot rezulta produse inflamabile. Într-un incendiu pot fi generate, în concentraţii diferite, în funcţie de condiţiile de ardere, produse de descompunere cum sunt: negru de fum, monoxid de carbon, dioxid de carbon, oxizi ai azotului, acid cianhidric şi alţi produşi de piroliză, au arătat importatorii, potrivit raportului depus la Parchet.

Experţii au constatat că cele mai multe dintre lucrările de amenajare din club nu au fost făcute de SC Colectiv Club SRL, ci de o altă firmă, SC Music Hall SRL care închiriase spaţiul înainte. De precizat, în acest context, este faptul că SC Music Hall SRL a fost deţinută, potrivit datelor de la Oficiul Naţional Registul Comerţului, de Costin Mincu şi Alin Anastasescu, doi dintre actualii administratori ai SC Colectiv SRL. Singurul dintre patronii clubului Colectiv care nu a existat în asocierea de la firma Music Hall a fost Paul Gancea.

Declaraţiile celor trei patroni ai clubului

Din rechizitoriul dat publicităţii în aprilie 2016, aflăm că cei trei patroni ai clubului Colectiv le-au explicat anchetatorilor cum au preluat spaţiul în care s-a deschis clubul, ce lucrări au făcut şi cum au ajuns să folosească buretele poliuretanic cu o compoziţie foarte inflamabilă.

Ce a spus Alin Anastasescu

Astfel, Alin Anastasescu povesteşte cum a înfiinţat firma Music Hall SRL împreună cu Costin Mincu, cu scopul de a crea clubul Colectiv.

“De la proprietarii Clubului Guantanamo am cumpărat mobilierul şi investiţia făcută de aceştia în club, reprezentând instalaţia electrică, sanitară, compartimentarea spaţiului, barul. Am făcut şi noi investiţii în mobilier şi echipament tehnic de sunet şi lumini. Îmbunătăţirile pe care le-am adus la clădire au fost aplicarea buretelui antifonant în spaţiul interior şi tavanul fals din lemn. Materialele pe care le-am folosit la renovare, respectiv buretele care a fost aplicat pe stâlpii de susţinere şi pe tavan, ştiam de la constructor că era ignifugat. Scopul buretului era asigurarea unei acustici corecte în sală. Nu ne-a interesat preţul atunci când am ales buretele. Aceste amenajări au avut loc în anul 2013, august”, a povestit Alin Anastasescu.

Patronul clubului Colectiv a mai spus că în vara anului 2015, în luna august, buretele a fost spălat. “Mai exact a fost igienizat, pentru că era îmbibat de praf şi fum. Am căutat pe OLX, unde am găsit un furnizor care s-a oferit să efectueze el lucrările de igienizare. Nu mai ţin minte cum îl cheamă. Lucrările au fost făcute pe timp de noapte şi au fost supravegheate de un băiat adus de Gancea Cătălin. Tavanul de lemn a fost demontat de mine şi cu un fost angajat, un anume Biţi, despre care cred că era angajat cu forme legale. Ulterior, tavanul a fost montat de alţi muncitori aduşi de Gancea Cătălin. La igienizare, a fost folosit un detergent adus de posesorul aspiratorului. A fost inclus în preţ. Nu există documente justificative/contabile pentru această igienizare. Buretele nu a fost odorizat”, a precizat Anastasescu.

Ce a declarat Costin Mincu

La rândul său, Costin Mincu a povestit cum a decurs o acţiune de “tratare acustică” a spaţiului din clubul Colectiv. “În vara anului 2013, respectivul domn Ştefan prin firma lui şi cu angajaţii săi s-au apucat de lucrarea ce însemna tratamentul acustic. Iniţial, Ştefan cu angajaţii săi a curăţat tavanul, după care a fost aplicat un burete pe tavan, iar la final a montat un panou din lemn peste buretele respectiv. Fac precizarea că în perioada respectivă, am văzut din când în când această activitate efectuată, dar nu până la finalizare, întrucât mă deplasam la Vama Veche unde aveam o altă afacere. Nu cunoşteam proprietăţile materialului folosit, respectiv buretele despre care am făcut vorbire, în sensul dacă este ignifug sau uşor inflamabil. Respectivul domn Ştefan ne-a asigurat verbal de calitatea lucrării effectuate”, a spus Costin Mincu.

La patru luni de la tragedie, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a decis înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar în cazul patronilor clubului Colectiv, a patronilor firmei care a vândut artificiile şi a unuia dintre pirotehniştii care le-au instalat.

Acestora li s-au stabilit o serie de condiţii, precum să se prezinte la instanţă şi parchet oricând sunt chemaţi sau să nu ia legătura între ei sau cu alte persoane implicate în anchetă, nerespectarea cărora ar putea duce la înlocuirea controlului judiciar cu o o măsură mai severă.

În acelaşi dosar, Daniela Ioana Niţă, patroana firmei de artificii, este acuzată că "în calitate de administrator al S.C. Golden Ideas Fireworks Artists S.R.L., a procurat de la societatea Enigma Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice «fântână de scenă», neînsoţite de fişe tehnice, care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare redate în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat, şi, în aceste condiţii, fără efectuarea vreunui minim instructaj privind modul de folosire al produselor pirotehnice şi fără un instructaj privind noul loc de muncă (incinta clubului Colectiv), i-a însărcinat pe pirotehniştii Moise Marian şi Zaharia Viorel să monteze şi să acţioneze la data de 30.10.2015 elementele pirotehnice într-un spaţiu închis, respectiv incinta clubului Colectiv, cunoscând faptul că la evenimentul organizat vor fi prezente numeroase persoane – cu consecinţa producerii unui incendiu în seara zilei de 30.10.2015 şi decesului a 64 persoane."

Citeşte şi Un AN DE LA COLECTIV. Povestea SFÂŞIETOARE a tinerei cu ochi mari care a MURIT în tragedia de la Colectiv. A ars de VIE în clubul GROAZEI chiar în ziua în care a împlinit 37 de ani

Patroana firmei de artificii este judecată şi pentru sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri.

Unul dintre angajaţii firmei de artificii, Viorel Zaharia, este judecat şi el pentru ucidere din culpă, în formă agravată, având ca urmare decesul ami multor persoane şi vătămare corporală din culpă.

La rândul său, Mihai Cristian Niţă este judecat pentru favorizarea făptuitorului, "constând în aceea că, ulterior producerii incendiului din data de 30.10.2015 în incinta clubului Colectiv, fiind director la S.C. Golden Ideas Fireworks Artists S.R.L, împreună cu Niţă Daniela Ioana şi Moise Adriana, administrator respectiv salariată la aceeaşi societate, au procedat la distrugerea şi sustragerea de documente ce constituie probe în cadrul procesul penal, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările în cauză, precum şi cu scopul de a ajuta pe salariaţii Zaharia Viorel şi Moise Marian să nu fie traşi la răspundere penală".

AL DOILEA DOSAR: Fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, şi două angajate sunt urmăriţi penal

După protestele masive care au dus la căderea Guvernului Ponta şi a demisiei primarului Cristian Tudor Popescu, DNA a început urmărirea penală a fostului primar al sectorului 4 şi a două angajate din primărie, Luminiţa Ganea şi Aurelia Iofciu, pentru abuz în serviciu, după ce au autorizat clubul Colectiv în absenţa avizului de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov privind siguranţa la incendiu.

În 7 noiembrie 2015, Piedone şi două angajate ale primăriei au fost arestaţi, de Tribunalul Bucureşti, şi puşi în libertate patru zile mai târziu, de Curtea de Apel Bucureşti.

În acelaşi dosar, anchetatorii au extins urmărirea penală faţă de Piedone, pentru noi fapte de abuz în serviciu şi fals intelectual, respectiv pentru că a mai autorizat o firmă cu încălcarea legilor privind apărarea împotriva incendiilor.

În 8 ianuarie, Piedone a fost scos de sub control judiciar pe cauţiune, în urma unei decizii definitive a Tribunalului Bucureşti.

Cei trei sunt cercetaţi în libertate.

Primăria Sectorului 4 s-a constituit parte civilă în dosarul Colectiv în care sunt cercetaţi fostul edil Cristian Popescu Piedone şi două funcţionare din instituţie, şi cere daune de 100 de milioane de euro, au declarat pentru News.ro surse din Primăria Sectorului 4.

AL TREILEA DOSAR. Dosarul pompierilor

Pompierii George Matei şi Antonina Radu au fost primii trimişi în judecată din ancheta în cazul Colectiv, respectiv la începutul lunii decembrie, fiind acuzaţi de abuz în serviciu şi obţinerea pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit procurorilor, în perioada septembrie 2014 - primăvara anului 2015, George Matei şi Antonina Radu, în calitate de ofiţeri-inspectori în cadrul ISU Bucureşti-Ilfov, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat faptul că SC Colectiv Club SRL Bucureşti desfăşura activităţi specifice unui club fără a deţine aviz/ autorizaţie de securitate la incendiu.

În acest dosar, 69 de părţi s-au constituit părţi civile şi solicită daune, între care răniţi în incendiul din Colectiv şi rude ale celor care şi-au pierdut viaţa. De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne şi ISU Bucureşti-Ilfov s-au constituit părţi civile şi solicită de la cei doi pompieri să achite costurile intervenţiei din 30 octombrie 2015.

Ulterior, după apariţia rechizitoriului în acest caz, Antonina Radu şi George Matei, dar şi Ministerul Afacerilor Interne, care este parte în dosar, au contestat legalitatea rechizitoriului şi au cerut refacerea cercetării la structura militară anticorupţie a DNA.

În 25 ianuarie, Tribunalul Militar Bucureşti a respins aceste solicitări şi a decis continuarea judecării pe fond. Decizia a fost însă contestată la Curtea Militară de Apel Bucureşti, care a decis restituirea cauzei la DNA, unul dintre motive fiind că Antonina Radu nu a fost lăsată să îşi studieze dosarul.

Magistraţii au considerat că trebuie îndreptate neregularităţile din rechizitoriu înainte de începerea cercetării judecătoreşti.

Al 12-lea inculpat

La opt luni după tragedia din Colectiv, Marian Moise, care a pus artificiile în clubul Colectiv, a venit la Parchetul instanţei supreme, fiind citat pentru a fi audiat după incendiul din 30 octombrie 2015 întrucât acesta a fost atunci rănit, el venind la PICCJ cu feşe pe mâini.

Artificierul Marian Moise, care în 30 octombrie 2015 a fost trimis de firma Golden Ideas Fireworks Artists să pună artificiile în clubul Colectiv, la concertul trupei Goodbye to Gravity, a fost citat să se prezinte miercuri la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a da declaraţii într-un dosar desprins din dosarul Colectiv, care în 28 aprilie a fost trimis în instanţă.

Pe 27 iulie, Marian Moise a fost pus sub control judiciar şi acuzat de ucidere şi vătămare corporală din culpă şi nerespectarea măsurilor de securitate în muncă.

Dosarul Colectiv, declarat în stare în judecată la aproape un an de la tragedie

Pe 7 octombrie 2016, la aproape un an de la tragedie, magisţratii Judecătoriei Sector 4 au decis ca dosarul „Colectiv”, în care au fost trimişi în judecată cei trei patroni ai clubului şi reprezentanţii firmei de artificii, acuzaţi de ucidere din culpă, să fie declarat în stare de judecată şi să nu fie restituit la parchet, aşa cum au cerut o parte dintre inculpaţi.

„Constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul” şi „respinge că neîntemeiate excepţiile privind neregularitatea actului de sesizare, legalitatea administrării probelor şi legalitatea efectuării actelor de urmărire penală”, se arată în

În urmă incendiului din clubul Colectiv şi-au pierdut viaţă 64 de persoane, între care 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate, printre aceştia fiind fotografi, artişti, olimpici şi studenţi străini.

Incendiul din 30 octombrie 2015 a izbucnit în timpul unui concert susţinut în clubul Colectiv de trupa rock bucureşteană Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul ”Mantras of War”. Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a supravieţuit tragediei.

Observator Ştiri sociale UN AN DE LA COLECTIV: TREI dosare, 64 de morţi, SUTE de răniţi, 12 inculpaţi, NICIUN CONDAMNAT