Varza e sănătoasă și gustoasă. Ce trebuie să știi dacă vrei să o cultivi în propria grădină

O salată de varză sau o mâncare apetisantă cu varză îți pot face poftă oricând. Dacă te-ai gândit cum ar fi să cultivi această plantă în propria grădină, iată câteva aspecte de care să ții cont.

• Ce spune Elena Lasconi despre o colaborare cu PSD și un guvern de uniune națională: "Este posibil un dialog. Trebuie să așteptăm rezultatul alegerilor parlamentare"

O salată de varză sau o mâncare apetisantă cu varză îți pot face poftă oricând. Dacă te-ai gândit cum ar fi să cultivi această plantă în propria grădină, iată câteva aspecte de care să ții cont.

În primul rând, e bine să știi că varza se poate cultiva cu succes în majoritatea zonelor din țară. De fapt, știai că România e una dintre cele mai mari țări producătoare de varză din lume?

Cum poți să cultivi varza

Varza se poate cultiva în două moduri: prin semănat direct sau prin răsad. Este bine să fie plantată pe un teren pe care au fost anterior plante rădăcinoase, ceapă, usturoi, dovleci, roșii, castraveți sau fasole. Plantarea directă se face la final de martie sau început de mai, pentru varza de toamnă. Trebuie ca solul să fie mărunțit și nivelat. Semințele se îngroapă la o adâncime medie de doi centimetri.

Răsadurile de varză se pot pregăti în solarii sau în răsadnițe. Pentru varza timpurie se folosesc răsadnițe calde, care se vor semăna la final de ianuarie. Răsadurile pentru varza de vară se seamănă la în perioada martie-aprilie. Pentru varza de toamnă, răsadurile se pot semăna în perioada aprilie-mai. Plantarea răsadurilor se face după ce acestea au între 35 și 40 de zile. Menține o distanță de 50-60 de centimetri între rânduri și 30 de centimetri între plantele de pe același rând.

Cultura de varza nevoie de lucrări normale de îngrijire. Răritul se face distanțe de 25-40 de centimetri, în funcție de soi, când planta are două-trei frunze. Cu plantele scoase în urma răritului poți completa golurile. De asemenea, se pot face una-două prașile, manuale sau mecanizate. Fertilizarea trebuie făcută cam la trei-patru săptămâni de la plantare, cu sare potasică și azotat de amoniu. Iar irigarea se va face dacă apar perioade de secetă. De regulă, se folosesc între 300 și 400 de metri cubi de apă la hectar.

Boli care afectează cultura de varză

Ca orice altă cultură din grădina de legume, varza este amenințată de o serie de boli și dăunători periculoși. Cel mai des e afectată de alternarioză (sau pătarea neagră), care apare mai ales din cauza umezelii mari. Aceasta se poate recunoaște prin petele circulare, cu margini galbene, care pot ajunge până la un centimetru în diametru. Un produs bun pentru combaterea alternariozei la varză și care poate fi folosit la peste 20 de alte culturi este fungicidul Dagonis.

O altă boală foarte des întâlnită este putregaiul cenusiu la varza. Se poate recunoaște ușor, deoarece apar pete gri-maronii sau brun-portocalii, care au un aspect apos și sunt localizate pe nervurile frunzelor sau pe frunzele de la bază. Lăsat netratat, putregaiul cenușiu poate duce la pierderea întregii culturi. Există fungicide specializate prin care poți evita infecția cu putregai cenușiu.

Alte boli care afectează varza sunt:

• Mana – poate ataca planta în toate stadiile de dezvoltare. Se recunoaște după apariția unui strat albicios pe frunzele răsadurilor sau prin petele galbene apărute pe frunzele plantelor mature

• Putregaiul alb – se recunoaște prin apariția unui putregai apos, acoperit de un puf alb; zonele afectate se brunifică

• Rugina albă – se recunoaște după apariția unor găuri în frunze sau a unor necroze, urmate de uscarea frunzelor.

Dăunători care afectează cultura de varza

Cei mai periculoși dăunători ai acestei plante sunt fluturele alb al verzei și buha verzei. Primul apare în lunile aprilie-mai și se hrănește cu miezul frunzelor, lăsând în urmă doar nervurile groase. Frunzele atacate putrezesc. Buha-verzei își începe atacurile în luna mai. Omizile acestor fluturi perforează frunzele, ceea ce scade calitatea verzei.

Alți dăunători ai verzei sunt:

• Ploșnița roșie (înțeapă plantele, saliva lichefiind țesuturile, care sunt apoi consumate de ploșnițe)

• Musca verzei (larvele atacă rădăcinile, după care intră în interior; plantele afectate se ofilesc)

• Păduchii cenușii ai verzei (înțeapă planta și extrag seva acesteia. Plantele afectate se îngălbenesc și mor)

• Puricii cruciferelor (mănâncă frunzele, încetinind dezvoltarea plantei și putând transmite alte boli)

Recoltarea verzei se face în funcție de soi. Varza timpurie se poate recolta la finalul lunii mai sau la începutul lunii iunie. Varza de toamnă se poate recolta în octombrie-noiembrie, după prima brumă.

Sursa foto: Shutterstock