Violul, un subiect controversat în România. Cum s-a pedepsit această faptă de-a lungul istoriei

Violul a fost considerat, din toate timpurile, o încălcare gravă a legii. Infracţiunea era pedepsită, în unele cazuri, chiar şi cu moartea. Iată o scurtă istorie a acestei fapte oribile

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Violul a fost considerat, din toate timpurile, o încălcare gravă a legii. Infracţiunea era pedepsită, în unele cazuri, chiar şi cu moartea. Iată o scurtă istorie a acestei fapte oribile

Violul este o infracțiune pedepsită de lege, care se referă la un act sexual care are loc împotriva voinței unuia din partneri.

Acest fenomen este cunoscut din Antichitate, prin violarea sclavilor. Violurile au avut loc și în majoritatea războaielor când, în afară de femei, au fost violați și copii.

Violul cumplit din Vaslui scoate la lumină alte multe cazuri de acest fel, care au rămas nepedepsite. Ce s-ar fi întâmplat cu cei şapte dacă ar fi trăit în alte timpuri?

Perioada lui Vasile Lupu – primele referiri istorice

În 1646, la Iaşi, era tipărită “Pravila lui Vasile Lupu”, considerat primul document legislativ laic din istoria României, lucrării publicate de judecătoarea Carmen Lupe.

Violul era denumit în acel document “sila fecioarelor” iar subiectul infracţiunii erau atât femeile cât şi bărbaţii. Pedepsele erau diferite în funcţie de statutul social al infractorului.

“Bogatul cu pierderea unei sume de bani din averea sa, pe când cel sărac cu bătaia şi scoaterea din comunitate; tutorele cu confiscarea averii şi pierderea calităţii de tutore, pe când sluga cu arderea de viu“, precizează judecătoarea Lupe în lucrarea sa.

Constantin Mavrocordat: PEDEPSE CORPORALE!

În Codul Penal de pe vremea domnitorului Constantin Mavrocordat, în limbajul juridic al vremii, se prevedea că "Cel ce va fi prins cu ștromeleagul învârtoșat primpregiurul părților fătătoare ale muierii, i se va tăia scârbavnicul mădulariu, spre veșnica lui nefolosire".

Perioada lui Cuza: Violul, “atentat asupra pudoarei”

Primul Cod Penal românesc a fost cel adoptat în 1865, în timpul domnitorului Micii Uniri, Alexandru Ioan Cuza. Era considerat unul dintre cele mai moderne din Europa, fiind inspirat din codurile prusace şi franţuzeşti.

Infracţiunea de viol era denumită atunci “atentat contra pudoarei” şi era pedepsită în funcţie de modul în care era comisă. În cazurile cu autori multipli, pedeapsa era “maximul recluziunii (muncă silnică)”.

Este important de menţionat că nu în toate regiunile româneşti se aplicau aceleaşi reguli.

Perioada Carol al II-lea: Pedepse mai puţin aspre

Codul de la 1865 a fost înlocuit abia în 1936, în timpul regelui Carol al II-a. La nivel general, violul se pedepsea atunci cu pedepse între 2 şi 5 ani, însă, în cazul circumstanţelor agravante pedepsele erau mai mari. Pentru violul în grup, pedeapsa maximă era de 8 ani de închisoare corecţională.

Nici perioada comunistă nu îi iartă pe violatori!

Codul Penal din 1936 a fost înlocuit în 1969, atunci când comuniştii stabileau pentru viol pedepse ce variau între 3 şi 10 ani. În cazul circumstanţelor agravante, cum ar fi fapta comisă de două sau mai multe persoane, limita maximă era de 15 ani.

În premieră, noul cod incrima inclusiv violul comis în interiorul căsătoriei şi menţinea sancţionarea pentru actele sexuale cu persoane de acelaşi sex, inclusiv consimţite, potrivit ziarului Adevărul.

De-a lungul anilor, Codul Penal întocmit în perioada comunistă a suferit mai multe modificări. De pildă, abia în anul 2000 s-a reglementat că subiectul pasiv al unui viol poate fi şi un bărbat.

În 2014, în România a intrat în vigoare un nou Cod Penal, care a scăzut limitele pedepselor pentru viol, acesta fiind sancţionat cu pedepse ce variază între 3 şi 10 ani.