Inteligenţa artificială are nevoie de control uman, altfel poate fi transformată în armă, avertizează directorul Microsoft

Inteligenţa artificială poate fi transformată într-o armă şi trebuie să fie controlată de oameni, a declarat preşedintele Microsoft, Brad Smith, într-un interviu exclusiv acordat CNBC.

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

”Cred că fiecare tehnologie inventată vreodată [are] potenţialul de a deveni atât un instrument, cât şi o armă”, a spus Smith în interviu. ”Trebuie să ne asigurăm că AI rămâne supusă controlului uman. Indiferent dacă este un guvern, armata sau orice fel de organizaţie, care se gândeşte să folosească AI pentru a automatiza, de exemplu, infrastructura critică, trebuie să ne asigurăm că avem oameni în control, că putem încetini sau opri lucrurile.”

Liderii tehnologici din întreaga lume au avertizat în privinţa riscurilor inteligenţei artificiale, după ce popularitatea chatbotului generativ alimentat de AI ChatGPT a explodat, datorită capacităţii sale de a produce răspunsuri asemănătoare oamenilor.

AI generativă este un tip de tehnologie de inteligenţă artificială care poate genera conţinut precum text, imagini, cod şi multe altele.

CEO ChatGPT: AI prezintă un risc de dispariţie umană

CEO-ul proprietarului ChatGPT, OpenAI, Sam Altman, împreună cu directori ai DeepMind, divizia de AI a Google, şi Microsoft au avertizat în mai că AI prezintă un risc de dispariţie umană, la fel cu războiul nuclear, şi au subliniat necesitatea de a atenua aceste riscuri.

CEO-ul Tesla, Elon Musk, cofondatorul Apple Steve Wozniak şi câţiva lideri tehnologici au cerut, de asemenea, laboratoarelor de inteligenţă artificială să oprească sistemele de antrenament pentru a depăşi GPT-4, care este cel mai recent model de limbă mare al OpenAI.

Ei au cerut, de asemenea, o pauză de şase luni pentru o astfel de dezvoltare avansată. ”De aceea am pledat nu doar ca companiile să facă ceea ce trebuie, ci şi noi legi şi reglementări care ar asigura că există pauze de siguranţă. Am văzut nevoia pentru asta în altă parte. Adică, imaginează-ţi că electricitatea depinde de întrerupătoare. Îţi pui copiii într-un autobuz şcolar, ştiind că există o frână de urgenţă. Am mai făcut acest lucru pentru alte tehnologii. Acum trebuie să o facem şi pentru AI”, a spus Smith, în marginea Summit-ului Business 20 de la New Delhi, de la sfârşitul săptămânii trecute.

Între timp, creşterea explozivă a inteligenţei artificiale îi face pe lucrători să se îngrijoreze că locurile lor de muncă ar putea fi înlocuite de tehnologie. Un raport realizat de Goldman Sachs în martie spunea că inteligenţa artificială generativă ar putea afecta până la 300 de milioane de locuri de muncă din întreaga lume.

Între 25% şi 50% din volumul de muncă din acele ocupaţii afectate poate fi înlocuit, a spus banca de investiţii, adăugând că locurile de muncă care necesită muncă fizică sunt mai puţin probabil să fie afectate semnificativ.

Executivul Microsoft a subliniat că AI este un instrument care completează munca umană şi nu unul care înlocuieşte locurile de muncă. ”Este un instrument care îi poate ajuta pe oameni să gândească mai inteligent şi mai rapid. Cea mai mare greşeală pe care oamenii o pot face este să creadă că acesta este un instrument care le va permite oamenilor să nu mai gândească. De aceea la Microsoft numim serviciile noastre copiloţi. Abilitatea de a lua un document Word şi de a-l transforma într-un diapozitiv PowerPoint nu înseamnă că nu ar trebui să citiţi diapozitivele PowerPoint înainte de a le prezenta. De fapt, ar trebui să intraţi şi să le editeaţi şi să le faceţi perfecte”, a spus Smith.

Preşedintele şi CEO-ul IBM, Arvind Krishna, a declarat săptămâna trecută, pentru CNBC, că inteligenţa artificială va afecta mai întâi locurile de muncă din birouri, dar ar putea ajuta lucrătorii în loc să le înlocuiască.

Nu este o înlocuire, este o îmbunătăţire. Cu cât avem mai multă forţă de muncă, mai ales dacă nu este deloc bazată pe oameni, putem crea mai mult PIB. Ar trebui să ne simţim cu toţii mai bine în privinţa asta”, a spus Krishna.