Judeţul lovit de un fenomen extrem de rar: furtuna supracelulară. "A fost ceva de neînchipuit"

Vara a adus primele coduri roşii de furtună din acest an. Valul de vijelii a lăsat prăpăd în urmă. În multe locuri din ţară a căzut grindină de dimensiunea unui ou de găină. În Gorj, specialiştii spun că a lovit o furtună supracelulară, un fenomen extrem de rar la noi. În Harghita oamenii s-au trezit cu acoperişurile ciuruite de bucăţile de gheaţă. Meteorologii ne avertizează că, din cauza temperaturilor ridicate, vor urma şi alte evenimente extreme. 

• România, lovită de sâmbătă de una din cele mai puternice furtuni. Trei judeţe, cele mai afectate de potop

Codul roşu de furtuni a adus un peisaj de iarnă la începutul verii în multe zone din ţară. În Bistriţa Năsăud, un covor de geaţă s-a aşternut pe străzi şi în curţi. O ceaţă densă a învăluit totul iar vântul a suflat cu putere. Bucăţile de grindină au spart panoul panoramic de la o maşină. Captivi în autoturism, oamenii, printre care şi un copil, au scăpat ca prin minune fără răni grave. 

În Odorheiul Secuiesc, rafalele au atins peste 90 de kilometri la oră şi au spulberat totul în cale. Un bărbat de 69 de ani a fost rănit de un panou de publicitate doborât de vijelie. Zeci de copaci uriaşi au fost smulşi din rădăcini şi aruncaţi peste maşini. 

11 mii de oameni din 41 de localități din Harghita au rămas fără energie electrică. La aproape 24 de ore, încă sunt case în întuneric. 

Grindina cât oul de găină a ciuruit acoperişurile clădirilor

"Mare vijelie şi a dărâmat tot. Am 70 de ani, dar aşa ceva nu am văzut la Odorhei", mărturiseşte Pap Istvan, un localnic. 

"Au fost smulşi câţiva copaci din rădăcină. Avem probleme cu acoperişuri, ţigle şi cu inundaţii locale", confirmă şi directorul tehnic al primăriei din odorheiu Secuiesc. 

Crucea de pe biserica ortodoxă din Odorheiu Secuiesc e în pericol să cadă de la o înălțime de 30 de metri după ce a fost şubrezită de vânt.

A fost cod roşu de vijelii şi în Mureş

În satul Mureni, o ploaie scurtă torenţială, însoţită de vânt puternic a smuls acoperişurile a peste 50 de case. Grindina a pus la pământ culturile şi grădinile oamenilor. Stratul de gheaţă a atins în unele locuri 30 de cm. 

"Şi vânt şi gheaţă. Era sfârşitul lumii. Să venim repede că ne-a descoperit casa. Tot în casă, tavanul căzut jos, apă. Nu mai este nimic, plouă în casă", povesteşte şocată o localnică. 

"Se împlinesc anul acesta 100 de ani de cand nu a mai fost o aşa o grindină mare. Sunt afectate aproximativ 50 de case", a declarat şi primarul localităţii Mureni. 

Şi aici oamenii s-au trezit cu găuri uriaşe în acoperişurile caselor. Urmările furtunii se văd cel mai bine de sus. 

"A venit un vânt foarte mare care a ţinut vreo 20 de minute, a început ploaia şi gheaţa. În 20 de minute s-a distrus tot. Am deschis poarta, s-a inundat toată casa, am scos cu găleţile", povesteşte o tânără din localitate. "Apa a fost cam până la genunchi, aşa. Cu gheaţă de jumătate de metru

Dacă mai vine o dată aşa nu mai putem face nimic aici. Lucrăm degeaba", a adăugat un bărbat. 

Din cauza inundaţiilor şi a copacilor căzuţi pe şine, circulaţia trenurilor a fost oprită în zonă. 

Un fenomen meteo extrem de rar s-a produs în Gorj: o furtună supercelulară

Localnicii au suprins norii negri şi grei care pot  genera căderi de grindină, precipitații abundente și chiar formarea de tornade. În localitata Stăneşti plasele care ar fi trebuit să protejeze legumele s au îndoit sub tonele de gheaţă căzute din cer

Puterea furtunii a fost suprinsă de camerele de supraveghere şi în Caraş Severin. Vântul a purtat prin aer mai multe şezlonguri de la o terasă. 

Doar ieri, în toată ţara au fost date 22 de mesaje de avertizare Ro Alert, iar pompierii au avut 1.700 de intervenţii în 9 judeţe. Pericolul nu a trecut. Un sfert de ţară este până aproape de miezul nopţii sub cod galben de vreme extremă. Specialiştii spun că temperaturile foarte ridicate vor mai favoriza apariţia fenomenelor extreme. Grindina se formează atunci când picăturile de ploaie sunt purtate în sus în interiorul unui nor de curenții calzi. Odată ajunse în părţile mai înalte şi mai reci, se declanşează procesul de îngheţare a apei, iar pe pământ cad bucăţile de gheaţă.

"Instabilitatea atmosferică permite dezvoltarea acestor nori, cu dezvoltare mare pe verticală, nori al căror vârfuri depăşesc 10 kilometri, 13, 14 kilometri. Din acest motiv, fenomenele sunt unele violente. Picăturile de apă, cu cât urcă mai mult în atmosferă întâlnesc starturi mai reci, valori negative, ceea ce înseamnă că se formează acel grelon  care se poate combina şi formează chair aceste bucăţi mari de gheaţă", spune meteorologul ANM Mihai Timu. 

În următoarele zile în est şi sud, se atinge pragul caniculei, 35 de grade Celsius.