Lupta specialiștilor români cu fenomenele meteo periculoase, în care apar și victime colaterale: ”M-a sunat nevasta că a căzut o racheta în curte"

Cu natura nu te pui! Dar ei se încăpăţânează să o facă şi împuşcă norii. Specialiştii Sistemului Naţional Antigrindină reuşesc să îmblânzească fenomenele meteo periculoase. La mijloc nu e magie, nici film SF, ci ştiinţă, precizie maximă şi rachete cu iodură de argint. Într-o zi care putea fi catastrofală pentru agricultura din sudul României, o echipă Observator a fost în centrul de comandă de la Drăgăşani pentru a filma lupta dintre ştiinţă şi natură.

• "Efectul Cîrstoiu" înainte de alegerile prezidenţiale. PSD şi PNL se îndreaptă spre o coliziune frontală: alegerile locale, test în cursa pentru Cotroceni

Pornim spre Vâlcea, către unul din punctele de lansare a rachetelor antigrindină. Pentru ochii unui necunoscător, nimic nu prevesteşte ce va urma. Când ajungem la Orleşti, cei câţiva nori din orizont nu par să aducă furtună. Specialiştii sunt, însă, în alertă.

Cristian Dumitrache - șef serviciu, punct comandă: Ăsta se va încărca extraordinar de mult. Dar asta e treabă de o oră, o oră jumate, două.

Adrian Alexandrescu - director de program: Ne aflăm în starea de prealarmă. Cele două instalaţii din punctul de lansare sunt încărcate cu câte opt rachete antigrindină.

Liniştea de dinaintea furtunii e spartă de un continuu ping-pong cu date între oamenii din teren şi cei din centrul de comandă care monitorizează, secundă de secundă, fiecare colţ de cer. În punctul de lansare de la Sâmbureşti, starea de prealarmă a rămas în urmă: oamenii iuţesc pasul şi încarcă lansator după lansator. Încă nu a căzut niciun strop de ploaie. Unghiul de tragere e comunicat prin telefon iar comanda se dă de la centru. Se trage rachetă după rachetă. Odată ajunse în nori, dispozitivele se autodistrug şi eliberează iodura de argint. O substanță activă care funcționează ca un magnet pentru vaporii de apă, îi forţează să condenseze şi să cadă pe pământ.

În Drăgăşani, în punctul de comandă, radarele meteo, prognoza ANM şi tehnologia sunt cele care fac muzica.

Unitatea operațională de combatere a grindinei din Oltenia este cea mai mare din țară și cea mai solicitată. În toată ţara sunt 64 de astfel de obiective, care protejează 1 milion 400 de mii de hectare de culturi agricole.

Gheorghe Căunei Florescu, director AASNACP: Ca să putem acoperi întreg teritoriul României, mai este nevoie de înfiinţarea a încă 120 de puncte de lansare toate acestea au fost prinse în viitorul PNRR.

Doar că sunt şi victime colaterale. La sute de kilometri distanţă, un vrâncean din Bieleşti se plânge că gospodăria lui e luată la ţintă de rachetele antigrindină. E a doua oară când una aterizează la el în curte.

S. Anișor Chiriță – fratele proprietarului: Eram la cineva la muncă şi povesteam când au început să dea cu rachete aici la radulesti, se auzea, și vorbind cu persoană respectivă, îi spuneam sper că nu o să mai trimeată ăștia vreo rachetă. N-a mai durat nici cinci minute, m-a sunat nevasta vino că a căzut o rachetă în curte, la frate.

Era venită din punctul de lansare de la Răduleşti, din Vrancea, care a tras ieri 17 rachete.

S. Marian Chiriță – proprietarul casei: Eram în casă, când la un momentdat aud o bubuitură. Pe moment am zis că mi-a luat casa foc, că mi-a trăsnit casa.

Racheta de calibrul 82,5, lungă de un metru 60 şi grea de 8 kilograme ar fi trebuit să se autodistrugă la o altitudine de 3-4 mii de metri. Bucata de proiectil căzută în curtea omului a fost ridicată şi va fi supusă unei expertize tehnice.