Programul școlilor din București, modificat de alegeri. Luni, cursurile vor fi suspendate în mai multe unități de învățământ

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică la urne, în cele aproape 19.000 de secţii organizate în ţară, pentru a alege viitorii parlamentari. În 225 de școli din Bucureşti vor fi amenajate secţii de votare, iar 77 vor avea programul modificat sau îşi vor suspenda cursurile.

• EXCLUSIV. "Fetele i-au fost trimise special lui Van Damme". Actorul ar fi ştiut că minorele sunt traficate şi exploatate. Cum ar fi fost mascată afacerea

În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 - 166; Sectorul 2 - 202; Sectorul 3 - 294; Sectorul 4 - 189; Sectorul 5 - 198; Sectorul 6 - 240.

Potrivit unei centralizări, în Sectorul 1 sunt amenajate secţii de votare în 43 de unităţi de învăţământ preuniversitar. Luni, 7 unităţi de învăţământ îşi vor modifica programul şcolar (decalarea orei de începere a cursurilor/ modificarea duratei orei/pauzei), iar alte patru îşi vor suspenda cursurile cu prezenţă fizică la nivelul unor grupe/formaţiuni de studiu. La nivelul Sectorului 2 sunt amenajate secţii de votare în 53 de unităţi de învăţământ preuniversitar. Trei unităţi de învăţământ îşi vor modifica programul şcolar luni (decalarea orei de începere a cursurilor/ modificarea duratei orei/pauzei). În Sectorul 3 sunt amenajate secţii de votare în 37 de unităţi de învăţământ preuniversitar. 12 îşi vor modifica programul şcolar în zilele de vineri, 29 noiembrie, şi luni, 2 decembrie (decalarea orei de începere a cursurilor/ modificarea duratei orei/pauzei), 13 îşi vor modifica programul şcolar luni (decalarea orei de începere a cursurilor/ modificarea duratei orei/pauzei), iar două unităţi de învăţământ, luni, îşi vor suspenda cursurile cu prezenţă fizică la nivelul unor grupe/formaţiuni de studiu. În Sectorul 4 sunt amenajate secţii de votare în 34 de unităţi de învăţământ preuniversitar. Astfel că 12 unităţi de învăţământ îşi vor modifica programul şcolar luni (decalarea orei de începere a cursurilor/ modificarea duratei orei/pauzei).

Parlamentare 2024. Luni, cursurile vor fi suspendate în mai multe școli din București

Pentru Sectorul 5 au fost amenajate secţii de votare în 17 de unităţi de învăţământ preuniversitar. Aici, patru îşi vor modifica programul şcolar luni (decalarea orei de începere a cursurilor/ modificarea duratei orei/pauzei). În Sectorul 6 sunt secţii de votare în 41 de unităţi de învăţământ preuniversitar. Aşa că cinci dintre acestea îşi vor modifica programul şcolar în zilele de vineri, 29 noiembrie, şi luni, 2 decembrie (decalarea orei de începere a cursurilor/ modificarea duratei orei/pauzei), 10 unităţi de învăţământ îşi vor modifica programul şcolar luni (decalarea orei de începere a cursurilor/ modificarea duratei orei/pauzei), o unitate de învăţământ îşi va modifica programul şcolar vineri (decalarea orei de începere a cursurilor/ modificarea duratei orei/pauzei), iar luni, 2 decembrie, îşi va suspenda cursurile cu prezenţă fizică la nivelul unor grupe/formaţiuni de studiu. De asemenea, luni, patru unităţi de învăţământ îşi vor suspenda cursurile cu prezenţă fizică la nivelul unor grupe/formaţiuni de studiu. 

Peste 8.000 de candidaţi - la votul alegătorilor pe 1 decembrie

Un număr de 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale participă la cursa electorală pentru noul Parlament pe 1 decembrie. Peste 8.000 de candidaţi au intrat în competiţia pentru Senat şi Camera Deputaţilor pentru cele peste 400 de locuri din Legislativ, cei mai mulţi - 639 - fiind din partea Partidului Social Democrat: 223 la Senat şi 416 la Camera Deputaţilor, pe următoarele poziţii aflându-se Partidul S.O.S România cu 636 de propuneri (221 la Senat, 415 la Cameră), Partidul Naţional Liberal - 630 (221 la Senat, 409 la Cameră), Alianţa pentru Unirea Românilor - 621 (213 la Senat, 408 la Cameră), Forţa Dreptei - 619 (215 la Senat, 404 la Cameră), Uniunea Democrată Maghiară din România - 596 (211 la Senat, 385 la Camera Deputaţilor) şi Uniunea Salvaţi România - 589 candidaţi (200 la Senat, 389 la Cameră), potrivit Biroului Electoral Central. Au mai depus liste de candidaţi pentru cele două Camere ale Parlamentului:

• Partidul Social Democrat Independent - 477
• Partidul Naţional Conservator Român - 435
• Partidul România în Acţiune - 424
• România Socialistă - 333
• Partidul Social Democrat Unit - 329
• Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională - 294
• Partidul Reînnoim Proiectul European al României - 273
• Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi - 263
• Alianţa Naţional Creştină - 244
• Partidul Patrioţii Poporului Român - 172
• Partidul Oamenilor Tineri - 149
• Partidul Ecologist Român - 128
• Partidul Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate - 100
• Partidul Noua Românie - 73
• Liga Acţiunii Naţionale - 64
• Partidul Republican din România - 25
• Partidul Oamenilor Credincioşi - 14
• Partidul Verde - 10
• Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - 10
• Uniunea Geto-Dacilor - 8
• Partidul Patria - 7
• Partidul Dreptăţii - 4
• Partidul Pensionarilor Uniţi - 1 (la Camera Deputaţilor)
• Partidul Phralipe al Romilor - 1 (la Senat)

Partidele care au depus liste complete în cele mai multe circumscripţii electorale atât pentru Camera Deputaţilor, cât şi pentru Senat sunt: PSD în 42 de circumscripţii; PNL - în 39; Partidul SOS România - 39; Forţa Dreptei - 37; UDMR - 36; USR - 31; AUR - 29; Partidul Social Democrat Independent - 25. În cursa pentru un loc în Parlament au intrat şi preşedinţii de partide, care deschid liste în circumscripţii electorale din ţară sau în Capitală. Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, candidează pentru al şaptelea mandat de deputat în Harghita; preşedintele AUR, George Simion, vrea un nou mandat de deputat pe lista de Bucureşti; preşedinta SOS România, europarlamentarul Diana Iovanovici-Şoşoacă, este prima pe lista pentru Senat a partidului în Bucureşti; preşedintele PMP, Eugen Tomac, candidează pentru un loc la Senat din partea partidului Forţa Dreptei în circumscripţia Bucureşti, iar preşedintele Forţei Dreptei, Ludovic Orban, în aceeaşi circumscripţie, dar la Camera Deputaţilor. Copreşedinţii REPER se află pe prima poziţie pe liste în teritoriu. Ramona Strugariu candidează la Cameră în Cluj, iar Dragoş Pîslaru, la Iaşi. Şi preşedintele Partidului Naţional Conservator Român, Cristian Terheş, vizează un post de senator pe Bucureşti. Preşedinta Partidului Social Democrat Unit, Oana Creţu, deschide lista PSDU pentru Senat în circumscripţia Bucureşti. Premierul Marcel Ciolacu deschide lista PSD la Buzău pentru Camera Deputaţilor, iar fostul preşedinte al PNL Nicolae Ciucă se află pe lista din Dolj, unde candidează pentru Senat. Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, George Simion, Ludovic Orban, Hunor Kelemen şi Cristian Terheş au candidat şi la primul tur al prezidenţialelor. 

De asemenea, 19 organizaţii ale minorităţilor, care au propus 58 de candidaţi, au intrat în competiţia electorală pentru Camera Deputaţilor. 

Acestea sunt:

• Asociaţia Macedonenilor din România
• Uniunea Elenă din România
• Uniunea Democrată Turcă din România
• Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România
• Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT.
• Uniunea Croaţilor din România
• Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România
• Forumul Democrat al Germanilor din România
• Uniunea Polonezilor din România
• Uniunea Armenilor din România
• Asociaţia Liga Albanezilor din România
• Uniunea Ucrainenilor din România
• Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România
• Uniunea Culturală a Rutenilor din România
• Uniunea Bulgară din Banat - România
• Uniunea Sârbilor din România
• Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România
• Asociaţia Partida Romilor "Pro-Europa"
• Forumul Cehilor din România

Numărul cel mai mare de mandate de senator pentru care se concurează pe 1 decembrie sunt în: Bucureşti - 13; Constanţa, Iaşi şi Prahova - câte 5; Argeş, Bacău, Bihor, Braşov, Cluj, Dolj, Galaţi, Mureş, Suceava şi Timiş - câte 4. La Cameră cele mai multe mandate sunt pentru: Bucureşti - 29, Iaşi - 12, Constanţa şi Prahova - 11, Bacău, Cluj, Dolj, Suceava, Timiş - câte 10. 

După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripţiilor, în urma votului la parlamentare, Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor. 

Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează:

• 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali;
• în cazul alianţelor politice şi electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.

Potrivit unor precizări BEC, condiţia de prag electoral se consideră îndeplinită dacă pentru o singură Cameră a Parlamentului competitorul electoral a obţinut 5% din voturile valabil exprimate la nivel naţional; în acest caz respectivul competitor electoral va primi mandate doar în acea Cameră a Parlamentului. Prin sintagma "20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali'' se înţelege că pentru a îndeplini condiţia de prag electoral un competitor electoral trebuie să obţină câte cel puţin 20% din voturile valabil exprimate în fiecare dintre cele 4 circumscripţii electorale.