Antena Meniu Search
x

Curs valutar

Românii îşi aleg pe 1 decembrie parlamentarii. Tot ce trebuie să știi despre procesul de votare de duminică

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică la urne, în cele aproape 19.000 de secţii organizate în ţară, pentru a alege viitorii parlamentari. Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, în ţară sunt organizate 18.968 de secţii de votare. Un număr de 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale participă la cursa electorală pentru noul Parlament pe 1 decembrie.

de Redactia Observator

la 29.11.2024 , 09:01

Românii îşi aleg pe 1 decembrie parlamentarii. Tot ce trebuie să știi despre procesul de votare de duminică Românii îşi aleg pe 1 decembrie parlamentarii. Tot ce trebuie să știi despre procesul de votare de duminică - Inquam Photos

În Bucureşti sunt aproape 1.300 de secţii: în Sectorul 1 - 166; Sectorul 2 - 202; Sectorul 3 - 294; Sectorul 4 - 189; Sectorul 5 - 198; Sectorul 6 - 240.

În ţară, alegerile parlamentare se desfăşoară în ziua de duminică, 1 decembrie, iar în străinătate se votează sâmbătă şi duminică.

Parlamentare 2024. Cine are dreptul de a alege?

Articolul continuă după reclamă

Pot să voteze la parlamentare cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor. Nu au drept de vot: debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie; persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă. 

Pe acelaşi subiect

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru Camera Deputaţilor. Alegătorul îşi exprimă opţiunea personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă.

Unde votează alegătorii?

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.

Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central:

  • Alegătorul care, în ziua votării, se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit domiciliul votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul este înscris în lista electorală suplimentară.
  • Alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit reşedinţa, alta decât cea de domiciliu, votează numai la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.
  • Alegătorul care are domiciliul şi reşedinţa în aceeaşi unitate administrativ-teritorială poate vota fie la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.
  • În cazul în care, în ziua votării, alegătorul se află într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa poate vota la orice secţie, sub condiţia ca aceasta să se afle în cadrul circumscripţiei electorale judeţene unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa.
  • Alegătorul cu domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă.
  • Alegătorul cu reşedinţa în municipiul Bucureşti, fără a avea domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, îşi poate exercita dreptul de vot numai la secţia la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.
  • Alegătorul care are atât domiciliul, cât şi reşedinţa în municipiul Bucureşti poate vota fie la secţia unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.
  • Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa.
  • Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorii de calculator şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi siguranţei publice sau cu verificarea dispozitivului de menţinere a ordinii şi siguranţei publice pot vota la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale judeţene sau a municipiului Bucureşti în care se află secţia de votare respectivă.
  • Candidaţii pot vota la orice secţie de votare din circumscripţia electorală judeţeană sau a municipiului Bucureşti unde candidează.
  • Alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează la secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris sau, dacă nu este înscris în lista electorală permanentă a unei secţii de votare, votează la secţia la care este arondată strada sau localitatea ce figurează la menţiunea privind domiciliul sau reşedinţa înscrisă pe actul de identitate al acestuia.

Vechimea domiciliului sau a reşedinţei nu reprezintă o condiţie pentru exercitarea dreptului de vot.

Fiecare alegător care îndeplineşte condiţiile legale pentru a vota va primi un buletin de vot pentru alegerea Senatului şi un buletin de vot pentru Camera Deputaţilor.

În ce interval orar se poate vota?

În ţară, votarea se desfăşoară duminică, între orele 7,00 - 21,00. La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59. Doi membri desemnaţi din cadrul biroului electoral al secţiei vor verifica la ora 21,00 dacă se mai află alegători la rând. În cazul în care mai sunt cetăţeni la coadă, cei doi membri ai biroului electoral fac următoarele operaţiuni:

  • numără alegătorii aflaţi la rând la ora 21:00;
  • înmânează bonuri de ordine alegătorilor aflaţi la rând la ora 21:00, pe care s-a aplicat ştampila de control a secţiei de votare sau echivalentul acesteia, după caz;
  • consemnează numărul alegătorilor aflaţi la rând la ora 21:00 într-un proces-verbal constatator;
  • predau procesul-verbal preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care comunică, de îndată, prin orice mijloc, biroului electoral de circumscripţie sau oficiului electoral, după caz, numărul alegătorilor aflaţi la rând la ora 21:00;
  • rămân în afara localului de vot pentru a monitoriza ordinea de acces în cadrul acestuia;
  • interzic altor persoane să se aşeze la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot ulterior orei 21.00.

Înaintea exercitării dreptului de vot, alegătorii în cauză predau biroului electoral al secţiei bonurile de ordine primite.

Cu ce acte de identitate se poate vota la alegerile parlamentare?

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Cine poate vota cu urna specială?

Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.

Cererea se depune la cea mai apropiată secţie de votare, în preziua votării, între orele 18,00 - 20,00. Prin excepţie, cererile de vot prin intermediul urnei speciale pot fi depuse la biroul electoral de circumscripţie de la nivel judeţean sau la oficiul electoral de sector al municipiului Bucureşti, cel mai târziu vineri, ora 17,00, fizic sau prin mijloace electronice. Cererea poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, trebuie să fie datată şi semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială şi cuprinde, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa alegătorului netransportabil (conform menţiunilor din actul de identitate ori din dovada de reşedinţă, după caz), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon. Aceasta trebuie să fie însoţită de copii ale oricărui act din care rezultă boala ori starea de invaliditate. Nu este obligatorie prezentarea unei adeverinţe medicale care să fie eliberată de către medicul de familie al alegătorului.

  • Alegătorii care, în ziua alegerilor, vor fi internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, dacă au domiciliul sau reşedinţa în judeţul sau în municipiul Bucureşti, după caz, pe raza căruia se află unitatea respectivă.
  • Persoanele reţinute, cele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere votează prin intermediul urnei speciale.
  • Şi persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării între orele 18,00 - 20,00, la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare, dacă sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia execută măsura.
  • Persoanele care au solicitat urna mobilă pot vota numai în baza unui act de identitate. Directorul penitenciarului sau al locului de deţinere îi eliberează alegătorului, numai pentru exercitarea votului, actul de identitate aflat la dosarul individual.
  • Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţie, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi.

Cum se desfăşoară procedura de vot?

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare. Ştampila cu menţiunea "VOTAT" se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe verso-ul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului. Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de acesta, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei.

Este interzisă fotografierea buletinului de vot. Un număr de 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale participă la scrutinul din 1 decembrie. 

Peste 8.000 de candidaţi - la votul alegătorilor pe 1 decembrie

Un număr de 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale participă la cursa electorală pentru noul Parlament pe 1 decembrie. Peste 8.000 de candidaţi au intrat în competiţia pentru Senat şi Camera Deputaţilor pentru cele peste 400 de locuri din Legislativ, cei mai mulţi - 639 - fiind din partea Partidului Social Democrat: 223 la Senat şi 416 la Camera Deputaţilor, pe următoarele poziţii aflându-se Partidul S.O.S România cu 636 de propuneri (221 la Senat, 415 la Cameră), Partidul Naţional Liberal - 630 (221 la Senat, 409 la Cameră), Alianţa pentru Unirea Românilor - 621 (213 la Senat, 408 la Cameră), Forţa Dreptei - 619 (215 la Senat, 404 la Cameră), Uniunea Democrată Maghiară din România - 596 (211 la Senat, 385 la Camera Deputaţilor) şi Uniunea Salvaţi România - 589 candidaţi (200 la Senat, 389 la Cameră), potrivit Biroului Electoral Central. Au mai depus liste de candidaţi pentru cele două Camere ale Parlamentului:

  • Partidul Social Democrat Independent - 477
  • Partidul Naţional Conservator Român - 435
  • Partidul România în Acţiune - 424
  • România Socialistă - 333
  • Partidul Social Democrat Unit - 329
  • Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională - 294
  • Partidul Reînnoim Proiectul European al României - 273
  • Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi - 263
  • Alianţa Naţional Creştină - 244
  • Partidul Patrioţii Poporului Român - 172
  • Partidul Oamenilor Tineri - 149
  • Partidul Ecologist Român - 128
  • Partidul Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate - 100
  • Partidul Noua Românie - 73
  • Liga Acţiunii Naţionale - 64
  • Partidul Republican din România - 25
  • Partidul Oamenilor Credincioşi - 14
  • Partidul Verde - 10
  • Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - 10
  • Uniunea Geto-Dacilor - 8
  • Partidul Patria - 7
  • Partidul Dreptăţii - 4
  • Partidul Pensionarilor Uniţi - 1 (la Camera Deputaţilor)
  • Partidul Phralipe al Romilor - 1 (la Senat)

Partidele care au depus liste complete în cele mai multe circumscripţii electorale atât pentru Camera Deputaţilor, cât şi pentru Senat sunt: PSD în 42 de circumscripţii; PNL - în 39; Partidul SOS România - 39; Forţa Dreptei - 37; UDMR - 36; USR - 31; AUR - 29; Partidul Social Democrat Independent - 25. În cursa pentru un loc în Parlament au intrat şi preşedinţii de partide, care deschid liste în circumscripţii electorale din ţară sau în Capitală. Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, candidează pentru al şaptelea mandat de deputat în Harghita; preşedintele AUR, George Simion, vrea un nou mandat de deputat pe lista de Bucureşti; preşedinta SOS România, europarlamentarul Diana Iovanovici-Şoşoacă, este prima pe lista pentru Senat a partidului în Bucureşti; preşedintele PMP, Eugen Tomac, candidează pentru un loc la Senat din partea partidului Forţa Dreptei în circumscripţia Bucureşti, iar preşedintele Forţei Dreptei, Ludovic Orban, în aceeaşi circumscripţie, dar la Camera Deputaţilor. Copreşedinţii REPER se află pe prima poziţie pe liste în teritoriu. Ramona Strugariu candidează la Cameră în Cluj, iar Dragoş Pîslaru, la Iaşi. Şi preşedintele Partidului Naţional Conservator Român, Cristian Terheş, vizează un post de senator pe Bucureşti. Preşedinta Partidului Social Democrat Unit, Oana Creţu, deschide lista PSDU pentru Senat în circumscripţia Bucureşti. Premierul Marcel Ciolacu deschide lista PSD la Buzău pentru Camera Deputaţilor, iar fostul preşedinte al PNL Nicolae Ciucă se află pe lista din Dolj, unde candidează pentru Senat. Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, George Simion, Ludovic Orban, Hunor Kelemen şi Cristian Terheş au candidat şi la primul tur al prezidenţialelor

De asemenea, 19 organizaţii ale minorităţilor, care au propus 58 de candidaţi, au intrat în competiţia electorală pentru Camera Deputaţilor. 

Acestea sunt:

  • Asociaţia Macedonenilor din România
  • Uniunea Elenă din România
  • Uniunea Democrată Turcă din România
  • Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România
  • Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT.
  • Uniunea Croaţilor din România
  • Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România
  • Forumul Democrat al Germanilor din România
  • Uniunea Polonezilor din România
  • Uniunea Armenilor din România
  • Asociaţia Liga Albanezilor din România
  • Uniunea Ucrainenilor din România
  • Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România
  • Uniunea Culturală a Rutenilor din România
  • Uniunea Bulgară din Banat - România
  • Uniunea Sârbilor din România
  • Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România
  • Asociaţia Partida Romilor "Pro-Europa"
  • Forumul Cehilor din România

Numărul cel mai mare de mandate de senator pentru care se concurează pe 1 decembrie sunt în: Bucureşti - 13; Constanţa, Iaşi şi Prahova - câte 5; Argeş, Bacău, Bihor, Braşov, Cluj, Dolj, Galaţi, Mureş, Suceava şi Timiş - câte 4. La Cameră cele mai multe mandate sunt pentru: Bucureşti - 29, Iaşi - 12, Constanţa şi Prahova - 11, Bacău, Cluj, Dolj, Suceava, Timiş - câte 10. 

După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripţiilor, în urma votului la parlamentare, Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor. 

Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează:

  • 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali;
  • în cazul alianţelor politice şi electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.

Potrivit unor precizări BEC, condiţia de prag electoral se consideră îndeplinită dacă pentru o singură Cameră a Parlamentului competitorul electoral a obţinut 5% din voturile valabil exprimate la nivel naţional; în acest caz respectivul competitor electoral va primi mandate doar în acea Cameră a Parlamentului. Prin sintagma "20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali'' se înţelege că pentru a îndeplini condiţia de prag electoral un competitor electoral trebuie să obţină câte cel puţin 20% din voturile valabil exprimate în fiecare dintre cele 4 circumscripţii electorale. 

Românii din diaspora, aşteptaţi sâmbătă şi duminică la urne. Aproape 7.000 de persoane votează prin corespondenţă

Românii din diaspora sunt aşteptaţi sâmbătă şi duminică la urne, pentru a-şi desemna reprezentanţii în noul Legislativ, votarea desfăşurându-se în cele 950 de secţii organizate în străinătate. Cetăţenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa legal stabilite pot vota prin corespondenţă sau în cadrul secţiei de votare din ţara de domiciliu sau reşedinţă. Exercitarea dreptului de vot de către cetăţenii din diaspora nu este condiţionată de înscrierea acestora în Registrul electoral. Potrivit site-ului Autorităţii Electorale Permanente, 6.840 de persoane s-au înregistrat pentru a-şi exercita dreptul de vot prin corespondenţă la scrutinul din 1 decembrie. Cele mai multe cereri de vot prin corespondenţă au fost depuse de românii din Marea Britanie (1.544), Germania (1.359), Elveţia (524), Ţările de Jos (462). Urmează Franţa, Spania, Belgia şi Italia şi SUA. Totodată, au depus cereri pentru a vota la parlamentare la o secţie 6.067 de alegători. Cele mai multe cereri au venit de la românii din Ţările de Jos (1.512), Marea Britanie (987), Germania (643), Franţa (421) şi Italia (410).

Pot vota în străinătate la alegerile parlamentare cetăţenii români care îndeplinesc următoarele condiţii:

  • au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
  • au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv;
  • nu au fost puşi sub interdicţie sau nu li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi pot exercita dreptul de a alege la secţiile de votare organizate în străinătate, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu. Românii cu reşedinţa în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, însoţite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar.

Potrivit MAE, documentele care atestă reşedinţa în străinătate sunt:

  • pentru cetăţenii români care deţin şi cetăţenia statului de reşedinţă, documentele de identitate eliberate de autorităţile locale ale statului de reşedinţă (carte de identitate, paşaport, certificat de naturalizare/cetăţenie etc.);
  • documentele speciale emise cetăţenilor români angajaţi ai misiunilor diplomatice/oficiilor consulare şi ai organizaţiilor internaţionale cu sediul în străinătate, precum şi cele emise membrilor de familie ai acestora;
  • lista avizată de serviciul personal al Ministerului Apărării Naţionale/Ministerului Afacerilor Interne care să ateste calitatea de militar în misiune;
  • pentru cetăţenii români care se află în străinătate pentru a urma un tratament medical, de mai mult de 90 de zile, documentele emise ori avizate de o autoritate medicală, pe plan local;
  • pentru cetăţenii români cu reşedinţa pe teritoriile altor entităţi nerecunoscute ca state, documentele deţinute pe plan local;
  • pentru cetăţenii români care se află în străinătate pentru a urma unul sau mai multe programe de studii, documentele emise ori avizate de o instituţie de învăţământ ori formare profesională, pe plan local, ori de autorităţile statelor acestor entităţi.

Documentul care atestă reşedinţa în străinătate poate fi prezentat membrilor biroului electoral al unei secţii de votare din străinătate în copie sau în format electronic. Alegătorii îşi pot exercita dreptul constituţional la orice secţie de votare din străinătate doar dacă fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Membrii şi personalul tehnic auxiliar ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare din străinătate doar dacă fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Militarii, poliţiştii şi personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate îşi exercită dreptul de vot la orice secţie de votare constituită în ţara în care îşi desfăşoară misiunea.

Conform Autorităţii Electorale Permanente, condiţia domiciliului sau a reşedinţei în străinătate, respectiv a prezentării unui document ce atestă reşedinţa în străinătate, nu se aplică următoarelor categorii de alegători care se prezintă la vot la secţiile de votare din străinătate:

  • candidaţilor, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării;
  • personalului misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale din străinătate;
  • militarilor, poliţiştilor şi personalului civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate.

Persoanele fără cetăţenie română nu au drept de vot. În străinătate nu se foloseşte urna mobilă.

Fiecare alegător va primi un buletin de vot pentru alegerea Senatului şi un buletin de vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor. În străinătate se votează pe durata a două zile: sâmbătă, 30 noiembrie, între orele 7,00 - 21,00 (ora locală), şi duminică, 1 decembrie, între orele 7,00 - 21,00 (ora locală). Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot, aceştia putând vota până cel mult la ora 23,59.

Localurile secţiilor de votare din străinătate sunt monitorizate video. 

Rezultatul alegerilor - urmărit în timp real pe site-ul AEP

Rezultatele alegerilor parlamentare de duminică vor putea fi urmărite în timp real, la fel ca la primul tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat la finalul săptămânii trecute. În premieră, anul acesta Autoritatea Electorală Permanentă, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Institutul Naţional de Statistică au realizat un program prin care cetăţenii pot urmări rezultatele scrutinului în timp real.

La fel ca la primul tur al prezidenţialelor, după ora 21,00, pe măsură ce procesele verbale şi materialele necesare votării sunt trimise birourilor electorale judeţene, verificate şi urcate în sistem, "în mod instantaneu", după cum a explicat preşedintele AEP, Toni Greblă, rezultatul este afişat pe site-ul Biroului Electoral Central şi al Autorităţii Electorale Permanente. Toţi cei interesaţi pot urmări centralizarea voturilor şi o serie de reprezentări grafice ale rezultatelor provizorii, parţiale şi finale, după închiderea secţiilor de votare. Cele două site-uri - prezenta.roaep.ro şi voting.roaep.ro - vor fi disponibile începând cu deschiderea oficială a votării.

Pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare din acest an, STS a instruit peste 46.000 de persoane care vor face parte din secţiile de votare, iar din punct de vedere tehnic a configurat, instalat şi pus la dispoziţie sisteme informatice, echipamente de reţea şi de telecomunicaţii, tablete şi telefoane.

Redactia Observator Like

Observator  - Despre oameni, știrile așa cum trebuie să fie.

Comentarii


Întrebarea zilei
Aveți încredere în influencerii de pe rețelele de socializare?
Observator » Alegeri parlamentare 2024 » Românii îşi aleg pe 1 decembrie parlamentarii. Tot ce trebuie să știi despre procesul de votare de duminică