Trei scenarii după desecretizarea CSAT despre campania lui Călin Georgescu. Ce urmează

Marea întrebare pe care ne-o punem acum cu toţii, după desecretizarea CSAT, este: ce urmează? La ce ne foloseşte practic tot ce am aflat? Ar putea fi influenţate alegerile de duminică de aceste documente secrete făcute publice? Să nu uităm că duminică, suntem chemaţi din nou la urne unde vom avea de ales pentru funcţia de preşedinte între Elena Lasconi şi Călin Georgescu. 

• Momentul în care avionul Jeju Air explodează şi este înghiţit de flăcări, pe aeroportul din Coreea de Sud

În primul rând, ne aşteptăm ca Parchetul general să deschidă o anchetă în acest caz, pentru că procurori de la Parcehtul de la Parchetul de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au anunţat, aseară, că analizează rapoartele declasificate în urma şedinţei CSAT de joia trecută. Practic, toate documentele pe care serviciile de informaţii din România le-au prezentat în şedinţa CSAT au ajuns acum pe masa procurorilor de la Parchetul General, care, este foarte posibil ca, în următoarele ore sau zile să înceapă o anchetă penală în acest caz.

CCR ar putea invalida un posibil mandat de preşedinte obţinut prin vot de Călin Georgescu

Altfel, pe scena politică a apărut scenariul în care alegerile prezidenţiale de duminică, dacă acestea vor avea loc, ar putea fi invalidate în cazul în care Călin Georgescu ar câştiga funcţia de preşedinte al României. Există posibilitatea ca, în cazul în care Curtea Constituţională va fi sesizată după turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, în virtutea atribuţiilor mandatului de preşedinte al României, în lumina noilor documente desecretizate după şedinţa CSAT, în lumina informaţiilor care apar în rapoartele clasificate ale serviciilor secrete, Curtea Constituţională să invalideze un posibil mandat de preşedinte obţinut prin vot de Călin Georgescu, dacă se va întâmpla acest lucru la alegerile de duminică. Potrivit jurisprudenţei sale, CCR poate invoca aceleaşi argumente sau motive pe care le-am văzut în cazul eliminării Dianei Şoşoacă din cursa prezidenţială, după ce a fost considerată o ameninţare pentru securitatea naţională.

Acelaşi lucru s-ar putea întâmpla acum în cazul lui Călin Georgescu, dacă judecătorii vor fi sesizaţi în acest caz, în lumina noilor documente desecretizate ale serviciilor secrete.

"CCR se poate autosesiza doar dacă exista un proces trecut prin Parlament. CCR trebuie sesizată, altfel nu poate interveni. Sesizarea o poate face orice cetăţean şi trebuie făcută în scris. Sesizarea se poate face şi după turul 2. Ce să-i mai facă acum CCR (n.red. lui Călin Georgescu). Dacă va câştiga duminică, BEC-ul va trimite dosarul la CCR, iar Curtea va trebui să decidă validarea sau invalidarea rezultatului. Oricum, dacă nu va fi validat turul 2, se vor organiza alte alegeri. Nu rămâne România fără preşedinte. Oricum, CCR nu va lua o decizie până duminică", a declarat Augustin Zegrean, fost judecător CCR.

România ar putea cere activarea Articolului 4 din Tratatul Nord-Atlantic

Mai există un scenariu pe scena politică. A fost lansat de Cristian Diaconescu, candidat în turul întâi al alegerilor prezidenţiale. Fostul ministru de Externe susţine că România ar putea să ceară activarea articolului 4 din Tratatul Nord-Atlantic, care prevede consultări de urgenţă între aliaţi, în situaţia în care unul dintre statele membre NATO se află un atac cibernetic. 

Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, spune că, în cazul în care un stat membru NATO este atacat cibernetic de un actor statal, atunci se poate activa inclusiv Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede că toate statele aliate ar trebui să îşi unească forţele, pentru a proteja ţara atacată cibernetic de un actor statal ostil.