De ce unii tineri din generaţia Z ar da putea da "seen" mersului la vot în acest an. Explicaţia unui sociolog
Anul acesta, peste un milion de alegători îşi vor vota pentru prima dată preşedintele. Sunt tinerii din generaţia Z, cei despre care se spune că s-au născut cu "telefonul în mână". Ei ar putea schimba radical viitorul ţării, dacă entuziasmul primului scrutin pentru Cotroceni nu ar fi umbrit de lipsa de încredere în clasa politică.
De Ana Grigore la 25.10.2024, 21:01
Doar o lună ne mai desparte până la alegerile prezidențiale, iar tinerii din generația Z ştiu clar ce vor de la România. "Schimbare, mărire de salarii, să se renoveze clădirile, să avem și noi o reputație mai bună în Europa. Să nu se promită. Să se şi facă"; "Micşorarea taxelor ar fi schimbare. Avem salarii de trei lei dar avem taxe uriașe, iar oamenii nu se ajung cu banii"; "Dezvoltarea educației în România cu măsuri concrete", sunt doar câteva dintre părerile tinerilor.
Mihnea este printre cei peste un milion de tineri care își vor putea alege pentru prima dată președintele. Știe că votul lui contează, dar nu crede că are cui să i-l ofere.
"Nu mă regăsesc neapărat acum într-unul să zic ăsta o să facă toate lucrurile bune. Plus că nu știi câtă încredere să ai în ei. Întrebarea este ce nu promit. Multe dintre discursurile lor nu se bazează pe ce își doresc tinerii", mărturiseşte Mihnea.
"Seen" dat mersului la vot
Tinerii din generația Z sunt primii "nativi digitali", care nu au cunoscut o lume fără internet. Lipsa educației politice și a dezbaterilor electorale pe limba lor îi fac să se simtă ignorați, cred specialiștii. Iar de multe ori asta se poate traduce într-un "seen" dat mersului la vot.
"Foarte mulți dintre tineri aleg să nu participe la vot tocmai pentru că nu se regăsesc în mesajele ce le sunt transmise. Practic, tinerii lipsesc din vocabularul politicienilor. Tinerii fac parte dintr-o categorie destul de interesantă tocmai pentru că sunt mult mai critici și mai atenţi. În general tinerii și generația Z este concentrată mai mult pe imediat, pe actual", explică Antonio Amuză, sociolog.
Tinerii au cea mai puţină încredere în politicieni
Potrivit unui studiu recent, politicienii nu sunt pe primul loc în topul preferinţelor celor născuţi între 1996-1997 şi 2010.
"Ceva care e destul de îngrijorător este că instituțiile sau persoanele în care tinerii au cea mai puțină încredere sunt în ordine: preşedintele, guvernul, parlamentul și partidele politice. Adică fix cei care ne cheamă anul acesta să le dăm încrederea, sunt persoanele în care tinerii au cea mai puțină încredere", declară Sabina Spătariu, ONG Tinerii Votează.
Din patru milioane și jumătate de tineri cu drept de vot, peste 2 milioane s-au prezentat la urne în duminică alegerilor din iunie.
