SURSE: Candidatura lui Nicuşor Dan la prezidenţiale împarte USR în două. Ce urmează la Primărie dacă va câştiga alegerile

Lovitură de teatru în politică. Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, candidează la alegerile prezidenţiale de anul viitor. Anunţul oficial complică o situaţie şi aşa tensionată: negocierile pentru noul Guvern s-au blocat astăzi, iar împărţirea puterii în Coaliţia pro-europeană a rămas în aer. În lupta pentru Cotroceni, primarul Capitalei ar vrea să uneasca în jurul său toate partidele pro-europene.

• Nicuşor Dan candidează ca independent la alegerile prezidenţiale

Câştigător detaşat la alegerile din iunie pentru Primăria Capitalei, Nicusor Dan s-a hotărât să candideze ca independent în cursa pentru Palatul Cotroceni fără să se consulte cu liderii PNL şi USR.

În acest caz, Elena Lasconi ar fi fortată să renunte la ambitiile prezidentiale desi a fost votată în primul tur de 1,7 milioane de români. Surse de la varful USR spun ca in partid există două tabere. O aripă îl susţine pe fondatorul partidului, Nicuşor Dan, în vreme ce alta vrea să candideze din nou Elena Lasconi.

"Suntem într-un moment de cumpănă. Românii au transmis la alegeri că nu se mai poate, că s-a minţit prea mult, că politicienii se prefac că încearcă să le rezolve problemele. Eu cred că decizia CCR a fost necesară în situaţia dată. Influenţa unui actor străin, modul în care s-a cheltuit nelegal în campanie. Un candidat a apărut din senin pretinzând că nu a cheltuit niciun ban", a declarat edilul general.

Nicuşor Dan poate candida fără să demisioneze din funcţia de primar. Dacă va ajunge la Cotroceni, bucureştenii vor fi chemaţi din nou la urne să îşi aleagă alt edil. Primarul Capitalei a dat de înţeles că se gândeşte la candidatură într-o ediţie specială Observator, chiar în ziua în care Curtea Constituţională anula alegerile prezidenţiale. "Cred că toată lumea trebuie să-şi facă analizele. Nu m-am gândit până acum la asta. Dar, în fine, o să fac cu colaboratorii mei aceleaşi analize pe care le face toată lumea".

Surse Observator spun că PSD nu îl va susţine pe Nicuşor Dan în bătălia pentru Cotroceni, iar în final, coaliţia pro-europeană ar putea avea doi candidaţi. Unul din partea PSD, celălalt susţinut de PNL şi alte partide de dreapta.

"Mi se pare că este o forţare de mână. Mie îmi este foarte greu să cred că fiind social-democrat aş putea să îl votez pe Nicuşor Dan", spune Daniel Suciu de la PSD. "Cu cât sunt mai puţini candidaţi - unul, doi maxim - din zona de Coaliţie, cu atât este mai bine. Trebuie să discutăm deschis şi de un singur candidat. Nu este uşor să găseşti un candidat care are capacitatea din prima să mobilizeze electoratele", explică Ilie Bolojan, preşedintele interimar al PNL.

Cum îşi vor împărţi partidele puterea

Anunţul lui Nicuşor Dan a venit în toiul negocierilor pentru formarea noului Guvern. Liderii partidelor din Coalitia pro-europeană îsi vor împărti puterea prin metoda D'HONDT - un model matematic care respectă procentele obţinute la alegerile parlamentare.

Ca partid cu cele mai multe mandate, PSD va avea dreptul să îşi aleagă primele două funcţii. PNL, USR şi UDMR își vor alege, în această ordine, câte una dintre poziţiile rămase pe listă. Iar algoritmul se va repetă până când termină de împărţit funcţiile: premier, șefii celor două camere din Parlament, 16 ministere și conducerea Secretariatului General al Guvernului.

PSD vizează funcția de premier, şefia Camerei Deputaților și ministerul Transporturilor, în timp ce PNL vrea ministerul Dezvoltării și preşedinţia Senatului. În urmă cu puţîn timp, liderii USR au anunţat că nu vor discuta împărţirea poziţiilor de putere dacă PSD şi PNL nu vor prezenta un plan concret de reforme fiscale şi Bugetul de anul viitor. 

"Ni s-a spus în mod repetat că acolo se decide viitorul Guvern. Care viitorul Guvern? Noi suntem acel viitor Guvern dacă e să îl facem, nu?", potrivit deputatului Cristian Ghinea. "Noi nu o să participăm la ceva care face rău României. Asta este toată miza", spune şi Claudiu Năsui, deputat USR. 

PSD, PNL şi UDMR pot instala un Guvern şi fără sprijinul USR. Cu tot cu minorităţile naţionale, adună 245 de parlamentari - cu 11 mai mult faţă de cele 234 de voturi necesare pentru o majoritate în Parlament.