Video "Problema bazelor militare din România este cea mai importantă". De ce încearcă Ciolacu să se agaţe de mișcarea MAGA a lui Trump

Sursele noastre politice din ambele partide sunt de părere că este doar vârful aisbergului şi că, în realitate, foarte mulţi lideri liberali nu sunt de acord să-l susţină pe Crin Antonescu, pe motiv că a fost inactiv în viaţa publică timp de un deceniu şi că, în afara retoricii, nu are atuuri de 2025. La rândul lor, PSD-iştii ar vota mai curând cu un candidat ca Victor Ponta, decât cu fostul liberal naturalizat acum drept candidat comun. Lipsa de implicare a simţit-o Crin Antonescu însuşi.

La rândul său, Victor Ponta încearcă să smulgă cât mai mulţi votanţi din rândul extremiştilor, chiar dacă asta înseamnă să critice măsurile economice ale guvernului Ciolacu, deşi - până de curând - a fost consilierul onorific pe economie al lui Marcel Ciolacu. Victor Ponta susţine, în schimb, că are o relaţie foarte bună cu Statele Unite, în consecinţă va rezolva problema vizelor suspendate. 

Nici premierul nu a ratat ocazia de a se agăţa de MAGA, mişcarea lansată de Donald Trump. A făcut-o într-o declaraţie în care a anunţat că îl susţine pe ministrul Energiei, Sebastian Burduja, criticat de organizaţii neguvernamentale şi partide politice pe fondul începerii forajului în proiectul strategic Neptun Deep din Marea Neagră.

Vezi și

Dar la urechile MAGA şi ar dori să ajungă Marcel Ciolacu, deşi nu e titularul pe politică externă şi cu o voce după chipul şi asemănarea administraţiei Trump. Prin urmare, coaliţia este în fierbere şi din cauza ministrului de Externe, Emil Hurezeanu! Soarta lui ar putea fi decisă vineri. Şi dacă Hurezeanu pleacă, Ministerul de Externe rămâne la PNL, formaţiunea care l-a şi propus pe fostul jurnalist, însă liderii coaliţiei vor discuta despre oportunitatea desemnării unui emisar special pentru relaţia cu Statele Unite. 

Acesta ar trebui să fie un personaj cu un profil puternic, pe placul Casei Albe şi care să fie acceptat de secretarul de stat Marco Rubio. O variantă ar fi ca acest emisar să fie un român stabilit în Statele Unite, cu legături solide în cercul lui Donald Trump sau al unui lider republican foarte influent. 

O altă variantă ar fi ca Emil Hurezeanu să-şi reia postul de ambasador al României în Germania, dar să nu mai fie implicat în relaţiile bilaterale cu americanii. De asemenea, ambasadorul nostru la Washington, Andrei Muraru, să rămână în funcţie, dar să fie tras pe linie moartă, ceea ce ar mai detensiona situaţia din Coaliţie. Oricum îi expiră mandatul anul viitor. Nu e primul meci pe care Marcel Ciolacu îl are, însă cu Andrei Muraru. În 2023 declara că e depăşit de calitatea pe care o are şi că, sărind etape, vine un moment când te faci de râs. 

Ciolacu se supărase atunci pentru că Andrei Muraru a dezvăluit public că a fost exclus de la întâlnirile pe care premierul le avea la vizita sa în SUA, deşi cutumiar este să participe şi reprezentantul ambasadei care organizează deplasarea. În orice caz, preşedintele interimar, adevăratul titluar pe politică externă, a reacţionat ferm la criticile publice aduse de premier ministrului de Externe.

Am analizat întreaga situaţie alături de Aurelian Crăiuţu, profesor de Ştiinţe Politice la Indiana University. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

Marius Pancu: Vedem că există o încercare de lipire cu MAGA din toate direcţiile. Victor Ponta ştiam deja, poartă şi şapcă în aceleaşi simboluri ale MAGA din America. Partidele extremiste, de asemenea, au o orientare foarte pro-Trump, dar acum îl vedem şi pe Marcel Ciolacu citând din Donald Trump, după ce făcuse referiri inclusiv la Elon Musk şi la tăierile pe care Elon Musk le face în aparatul federal. Marcel Ciolacu fiind totuşi un socialist care nu ar trebui să se inspire din astfel de politici libertariene. Vă întreb, totuşi, unde poate să ducă această apetenţă, această admiraţie către MAGA din România?

Aurelian Crăiuţu: Trebuie să încep prin a spune că e foarte greu pentru noi, cei care trăim în Statele Unite, să înţelegem ce se întâmplă în clipa de faţă. Zilnic suntem asaltaţi de veşti. Ieri au fost tarifele, astăzi este din nou scandalul Signalgate şi aşa mai departe, încât pentru noi este foarte greu să înţelegem care sunt mizele jocului în clipa de faţă. De aceea sunt sceptic că factorii decidenţi de la Bucureşti pot înţelege ce se întâmplă la Washington şi care sunt factorii de decizie cei mai importanţi în clipa de faţă, dincolo de Donald Trump, care este, într-un fel, deasupra jocului, ca să zic aşa. Există multe paliere ale politicii americane în clipa de faţă şi cred eu că la Bucureşti acest lucru nu este limpede, nu este înţeles limpede. Este clar că, din punctul de vedere al administraţiei americane, România nu se află într-o poziţie bună. Amânarea ridicării vizelor la 31 martie este o decizie politică, cum s-a şi semnalat, de altfel, în presa românească şi este o decizie politică care este posibil să fie înlăturată în lunile care urmează. Dar problema vizelor este una minoră, problema bazelor militare din România este problema cea mai importantă şi din acest punct de vedere eu cred că este de dorit o normalizare a relaţiilor între Bucureşti şi Washington, însă acest lucru, în clipa de faţă, pare a fi un lucru de domeniul SF-ului. 

Marius Pancu: Dar de ce aversiunea aceasta a administraţiei Trump pentru România şi de ce această măsură, pe care înţeleg că dumneavoastră o percepţi ca pe o sancţiune, de a suspenda Visa Waiver?

Aurelian Crăiuţu: Cred că declaraţiile vicepreşedintelui JD Vance sunt elocvente în această privinţă, pentru că el s-a referit în mod critic la anularea alegerilor în România, a alegerilor prezidenţiale din decembrie anul trecut, şi a dat România ca un exemplu negativ în care libertatea de exprimare este încărcată. Deci din acest punct de vedere era clar că semnalele care veneau de la Washington erau unele negative. 

Marius Pancu: JD Vance şi Elon Musk au făcut genul acesta de declaraţii la adresa mai multor ţări din Europa, spunând că libertatea de exprimare nu mai este ce a fost şi exprimându-şi pe faţă susţinerea pentru partidele extremiste, aşa cum am văzut şi în Germania. Vă explicaţi de ce această afinitate către extremă, către extrema-dreaptă? De ce susţinerea aceasta doar pentru eşichierul, partea aceasta de eşichier politic?

Aurelian Crăiuţu: Este clar că există un animus împotriva Europei. De altfel, discuţiile care au fost scoase la iveală din acel scandal Signalgate. Deci este foarte interesant de văzut ce discutau factorii decidenţi în acel private-chat de pe Signal în legătură cu Europa. Atitudinea lor faţă de Europa este una negativă şi nu cred că există atât o înclinaţie către extreme, cât o viziune negativă asupra Europei. Europa este văzută ca un factor care, să zic aşa, ia parte la America. Un continent care beneficiază de pe urma Americii. Şi acest animus împotriva Europei cred eu că explică multe dintre declaraţiile publice ale politicienilor americani.

Marius Pancu:  Dar până acum haideţi să fim mult mai clari. Credeţi că un magaiot, să-i zicem, un personaj politic după chipul şi asemănarea MAGA, în această poziţie, să-i spunem, care mie îmi sună a ambasador, cu alt nume, nu ştiu, împuternicit special pentru relaţia cu Statele Unite, ar fi capabil, doar pentru că este mai degrabă pe turnanta aceasta MAGA, să ridice, să repună România pe harta Visa Waiver?

Aurelian Crăiuţu: Dacă întrebaţi ce cred eu despre asta, răspunsul meu foarte cinstit este nu. Mesajul politic transmis de Washington în momentul de faţă este unul foarte complicat şi foarte haotic, astfel încât nu cred că un emisar, chiar stabilit în Statele Unite, pentru România ar putea rezolva această chestiune. Este o chestiune extrem de dificilă. 

Marius Pancu: Spuneaţi ceva foarte interesant la început, că nici dumneavoastră, acolo, dumneavoastră nefiind un simplu cetăţean ci un cetăţean extrem de experimentat în politică şi totuşi nu înţelegeţi exact ce se întâmplă şi că nici decidenţii de la Bucureşti probabil că nu au nuanţele necesare să înţeleagă. V-aş provoca, totuşi, în calitatea dumneavoastră de profesor de ştiinţe politice, după două luni de mandat Donald Trump, cu atât de multe măsuri pe care le-am văzut şi pe plan intern, cu reducerile federale, cu blocarea sau criticarea justiţiei în multe cazuri şi cu sancţiuni la adresa firmelor de avocatură care îi deschid procese lui Donald Trump, cum aţi defini ideologia care guvernează în acest moment Statele Unite? Poate pricep şi românii de aici ceva.

Aurelian Crăiuţu:  Cred că tot ce s-a făcut în aceste două luni, de la inaugurarea preşedintelui Trump, a fost bine prevăzut în acel proiect 2025. Un proiect de care candidatul Trump s-a delimitat în campania electorală, dar proiectul a fost urmat aproape cuvânt cu cuvânt în aceste două luni şi există şi alte prevederi în acel proiect care probabil vor fi urmate. Deci eu cred că, în clipa de faţă, se poate spune că există un plan, un plan de reducere a Guvernului federal, un plan de eliminare a şanselor opoziţiei de a câştiga alegerile de anul viitor, din noiembrie, care vor fi esenţiale, astfel încât republicanii să-şi păstreze majoritatea în Camera Reprezentanţilor. Există, evident, şi o campanie destul de susţinută împotriva presei şi împotriva universităţilor. Aici este lucrul care, pe mine personal, mă interesează cel mai mult. Este o campanie agresivă împotriva universităţilor, Columbia University, din New York, de exemplu, dar există şi alte universităţi. Chiar universitatea unde predau eu este implicată într-un proces de reconsiderare a atitudinii faţă de antisemitism şi aşa mai departe. Din acest punct de vedere cred că trebuie să fim foarte îngrijoraţi pentru viitorul democraţiei americane.

Marius Pancu: Ce are, de fapt, Donald Trump cu departamentul Educaţie? De ce îl vrea complet pus la pământ? 

Aurelian Crăiuţu: Departamentul Educaţie a fost permanent o marotă pentru republicani, pentru că, într-adevăr, în Statele Unite, spre deosebire de ţările europene, educaţia, adică şcolile şi liceele, ţin de domeniul statelor, adică nu este atât o chestiune federală, dar există o mulţime de burse care sunt date studenţilor mai nevoiaşi, din zone mai defavorizate, care ţin de acest Minister al Educaţiei. Atacul asupra universităţilor este, însă, mult mai grav, pentru că aici se face cercetarea, aici au loc mari inovaţii şi aşa mai departe. Şi reducerea fondurilor federale pentru aceste universităţi şi, repet, Columbia nu este singura universitate afectată, există o mulţime de alte universităţi afectate. Acest lucru va avea consecinţe pe termen lung. Deci există un atac asupra Educaţiei, atât la nivel Federal, din partea Ministerului Educaţiei, cât şi asupra universităţilor private şi de stat din toată ţara.

Marius Pancu: Da, vreau să aduc aici un supliment de informaţie. 75% dintre oamenii de ştiinţă din SUA consultaţi de revista Nature şi-au exprimat dorinţa de a pleca din SUA, din cauza măsurilor luate până acum de Donald Trump. Revenind, însă, la întrebarea mea, vă rugăm să definiţi cumva ideologia asta. O să fiu şi mai specific de atât, simţiţi că sunt elemente fasciste care se iţesc aşa în guvernarea din Statele Unite? 

Aurelian Crăiuţu: Întrebarea dumneavoastră este una provocatoare. Şi o să vă răspund foarte pe şleau, ca să zic aşa. Nu cred că se poate aplica de eticheta de fascism administraţiei Trump. E vorba despre o politică în felul ei în acelaşi timp coordonată pe seama acelui proiect 2025, care poate fi citit şi studiat oricând, dar şi care implică o combinaţie de amatorism, de incompetenţă, de haor, care defineşte în clipa de faţă ceea ce se întâmplă la Washington. Scandalul de pe Signal, în privinţa atacurilor împotriva comunităţii houthi, acest lucru arată foarte clar că este vorba despre o incompetenţă crasă. Deci e greu de definit aici care este ideologia, dar există în mod clar câteva elemente. Există un animus îndreptat împotriva presei libere. Există o încercare de a limita puterea judecătorească. Aici va fi probabil o confruntare între preşedintele Trump, puterea executivă şi Curtea Supremă de Justiţie. Deci este, cred eu, miza cea mai importantă. Există, în acelaşi timp, emascularea puterii legislative. Congresul este, practic, să zic aşa, ridicătorul de mingi la plasă pentru preşedintele Trump. Deci din acest punct de vedere este vorba de o deconsolidare a democraţiei, dacă vreţi să spun aşa. E vorba de o erodare a instituţiilor şi normelor democratice, dar nu cred că epitetul de fascism poate fi utilizat aici.

Marius Pancu: Atunci o derivă autoritaristă?

Aurelian Crăiuţu: Există modelul Viktor Orban şi trebuie spus că o bună parte din sprijinitorii preşedintelui Trump au călătorit la Budapesta, în trecut, şi şi-au exprimat în mod deschis admiraţia pentru realizările premierului maghiar Viktor Orban. 

Marius Pancu: Şi atunci mă întorc la paralela cu România pe care o făceam la început. Pentru că spuneţi că există această erodare a democraţiei şi există acest model iliberal în vecinătatea României, la Viktor Orban, deşi nu am văzut că are mari beneficii, totuşi, oricât de mult l-ar fi susţinut pe Donald Trump, momentan n-am văzut să se îndrepte vreo politică economică senzaţională către Ungaria, care să îi ridice deasupra restului ţărilor europene. Vă întreb, însă, cât de pregătiţi vi se par politicienii români care, iată, îşi exprimă imitaţia şi admiraţia către MAGA, să sacrifice valorile democratice liberale pentru a împrumuta şi ei un pic din deriva asta autoritaristă?

Aurelian Crăiuţu: Nicio democraţie nu trebuie considerată infailibilă. Aceasta este lecţia pe care am învăţat-o eu trăind în Statele Unite, în anul 2025. Pentru a menţine democraţia în viaţă, trebuie un efort constant pentru a menţine instituţiile, şi iată că există un atac constant asupra instituţiilor în Statele Unite. Pentru a menţine normele democratice, cum ar fi felul în care te raportezi la opoziţia politică, la presă, la puterea judecătorească şi aşa mai departe, acest lucru poate fi erodat în orice context. În contextul României mi se pare aproape inevitabil ca aceste norme să nu fie erodate, mai ales datorită vecinătăţii geografice cu Ucraina, cu Rusia şi cu Ungaria. Deci eu cred că lecţia pe care administraţia Trump o dă tuturor prietenilor democraţiei este că ei trebuie să vegheze neîncetat la apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Aceste drepturi nu sunt garantate nici măcar în Statele Unite.

Marius Pancu: Şi pentru că pomeneaţi Signalgate, un comentariu scurt, de un minut, vă rog, ce impact va avea asupra politicii? Poate Donald Trump să îngroape şi scandalul acesta astfel încât să nu se lipească de el?

Aurelian Crăiuţu:  Este clar că scandalul acesta a arătat incompetenţa factorilor decidenţi de la Washington. Felul în care ei au tratat jurnalistul care a adus în discuţie acest lucru arată încontinuare faptul că ei sunt iresponsabili. Deci eu cred că va trebui să cadă un cap, să existe un ţap ispăşitor, şi acest lucru probabil că se va întâmpla cu Mike Waltz, dacă va cădea un cap. Dacă. Dar felul în care atât preşedintele Trump, cât şi ministrul Apărării, Pete Hegseth, s-au raportat la acest scandal, arată că ei nu sunt, să zic aşa, responsabili, nu se simt responsabili pentru greşelile pe care le fac. Acest lucru nu este spre cinstea lor. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰