1,5 miliarde de lei pentru maşinile românilor. Data din calendar care dă startul Rabla Clasic şi Rabla Plus

Data de 24 martie 2023 va deschide o nouă sesiune a programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus, a anunţat, miercuri, ministrul Mediului, Tanczos Barna. De altfel, încă de la începutul anului se anunţau veşti bune pentru cei care vor să scape de maşina veche. Prima acordată pentru casarea unui autovehicul vechi în programul Rabla Clasic va fi majorată. Bugetul total este de 1,5 miliarde de lei.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, a anunţat, joi, la finalul şedinţei de Guvern, că noi sesiuni ale programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus vor începe pe data de 24 martie.

Rabla Clasic şi Rabla Plus încep pe 24 martie. Buget majorat la 1,5 miliarde de lei

"Deschidem pe data de 24 martie programul pentru "Rabla Clasic" şi "Rabla Plus". Cele două programe beneficiază de un buget majorat. Totalul bugetului este de 1,5 miliarde (lei, n.r.), anul acesta pentru cele două programe. De asemenea, avem alocare pentru un program nou, finanţat tot din fondurile pentru gaze cu efect de seră - Rabla Local. Acest program va fi derulat şi implementat în colaborare cu Unităţile Administrativ-Teritoriale, cu primăriile. În 15 zile deschidem înscrierea pentru primării în acest program. După ce se finalizează lista acestor Unităţi Administrativ-Teritoriale şi se semnează electronic contractele de finanţare, deschidem aplicaţia pentru cetăţeni. Avem un buget de 240 de milioane de lei pentru acest program. Bugetul va fi completat cu un procent de 20% din totalul de 100% din partea autorităţilor locale. Adică, 2.400 lei se vor plăti din bugetul AFM, iar 600 de lei se vor plăti din bugetul local. Astfel, beneficiarul va primi un total de 3.000 lei pentru fiecare maşină mai veche de 15 ani şi care va fi casată, va fi predată pentru reciclare", a explicat Tanczos Barna, potrivit Agerpres.

Potrivit ministrului de resort, un alt program nou ce va fi lansat în acest an se referă la microbuzele electrice şi este destinat unităţilor de învăţământ. "Venim cu încă un program nou - Programul Microbuze Electrice, care se adresează unităţilor de învăţământ. Pentru simplificarea programului, deschidem apelul de proiecte pentru Consiliile Judeţene, care vor centraliza cererile din partea unităţilor de învăţământ, astfel încât AFM să poată să gestioneze mai eficient acest program şi să gestioneze un număr mai mic de contracte şi să existe şi o etapă de descentralizare a acestui program către administraţia judeţeană", a spus oficialul.

Program pentru piste de biciclete

În acelaşi timp, în 2023 va continua programul pentru piste de biciclete, cu un buget de 50 de milioane de lei, şi va primi finanţare iniţiativa "Săptămână Verde". "Este primul an când, împreună cu Ministerul Educaţiei, pornim educaţia de mediu prin acest program "Săptămâna verde în şcoli". Vom aloca o sumă de 100 de milioane de lei pentru acest program. Banii se vor duce direct la Ministerul Învăţământului şi de acolo vor ajunge în judeţe, prin inspectoratele judeţene", a completat ministrul.

În ceea ce priveşte eficienţa energetică a clădirilor publice, Barna Tanczos a menţionat o continuare a unui astfel de program în 2023, iar bugetul alocat se ridică la 451 milioane de lei. "Continuă programul de anul trecut, practic, şi finalizăm contracte de contractele deja încheiate în anii 2021-2022", a afirmat şeful de la Mediu.

Rabla pentru electrocasnice continuă în 2023

"Mergem mai departe şi cu Programul "Rabla pentru electrocasnice", cu un buget de 75 de milioane. Avem o iniţiativă nouă care vizează colaborarea ONG-urilor cu autorităţile publice locale în programe de conştientizare şi de implementare de programe de proiecte de mediu. Considerăm că, la nivel local, este nevoie de un impuls nou pentru a reduce abandonul deşeurilor în Unităţile Administrativ-Teritoriale, pentru a finanţa programe de conştientizare importanţei împăduririlor. De exemplu, toate aceste programe pot fi finanţate la nivel naţional cu un buget de 150 de milioane de lei. Şi aici vom solicita proiecte care se bazează pe cooperare, pe colaborare punctuală între Unitatea Administrativ-Teritorială şi un ONG care are deja experienţă în acest domeniu şi care poate veni în sprijinul autorităţilor din România. Trebuie să subliniem aici rolul, aportul şi importanţa ONG-urilor în educaţia de mediu, în comunicarea pe această temă. De fiecare dată, ONG-urile au adus un aport important la acest capitol şi cred că un program naţional în acest sens este binevenit", a subliniat Tanczos Barna.

Totodată, ministrul de resort a făcut referire la alte două noi programe ce vor fi derulate anul acesta cu finanţare provenită din taxa de mediu.

"Venim, din taxa de mediu, cu două programe noi care se adresează Unităţilor Administrativ-Teritoriale, primăriilor. Un program pe sortare şi tratare mecano-biologică a deşeurilor. Este un program complementar la programele finanţare din fonduri europene. Este nevoie de o deviere mai mare de la groapă a deşeurilor şi în acest sens multe SMID-uri şi sisteme de management al deşeurilor judeţene au nevoie de o finanţare specifică pentru această activitate complementară. De asemenea, vom finanţa cu un milion de lei programe de Apă-Canal, complementar la PNRR şi la fondurile europene. Vom veni cu un buget de 70 de milioane de lei pentru finanţarea sistemelor de gestionare a conflictelor om-carnivore mari, în special în cazul ursului. Este nevoie de sisteme care vin în sprijinul fermierilor, care ajută la delimitarea zonelor care sunt pentru păşunat de cele care sunt frecventate de animalele sălbatice, mai ales de ursul brun. Aici, cu 70 de milioane vom putea finanţa proiecte depuse de persoane fizice, persoane fizice autorizate, societăţi comerciale din agricultură, Unităţi Administrativ-Teritoriale sau entităţi ale statului român care gestionează terenuri unde trebuie redus conflictul, om-carnivore mari", a declarat Barna Tanczos.