Avertisment de la Bruxelles despre cheltuielile bugetare şi majorarea salariului minim: Economia poate fi vulnerabilă la şocuri

Comisia Europeană critică politicienii români în legătură cu modul în care este majorat salariul minim în România şi atrage atenţia că România se confruntă în continuare cu vulnerabilităţi legate de conturile finanţelor publice şi ale balanţei externe.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

România se confruntă în continuare cu vulnerabilităţi legate de conturile finanţelor publice şi ale balanţei externe, avertizează Comisia Europeană, care a publicat luni analize aprofundate pentru şase state membre, cu scopul de a evalua dezechilibrele macroeconomice în contextul semestrului european, relatează Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, celelalte state membre pentru care s-au publicat analize aprofundate sunt Cipru, Ţările de Jos, Slovacia, Spania şi Suedia. Raportul privind mecanismul de alertă identifică statele membre pentru care ar urma să fie efectuată o analiză aprofundată pentru a evalua dacă se confruntă cu dezechilibre macroeconomice.

"În pofida unor îmbunătăţiri, România se confruntă în continuare cu vulnerabilităţi legate de conturile finanţelor publice şi ale balanţei externe. Deficitele publice şi de cont curent mari, precum şi rata ridicată a inflaţiei, care sunt toate peste nivelurile de dinaintea pandemiei, fac economia potenţial vulnerabilă la şocuri. S-au înregistrat unele progrese în reducerea deficitului de cont curent în 2023, în principal în urma înăspririi politicii monetare şi a consumului privat mai slab. Cu toate acestea, în condiţiile în care politicile rămân neschimbate, riscurile legate de poziţia externă ar urma să rămână ridicate în următorii ani", atrage atenţia Comisia Europeană.

Instituţia apreciază că un motor principal al deficitului de cont curent ridicat îl reprezintă deficit fiscal subiacent mare, care nu a fost suficient corectat în ultimii ani. Conform politicilor actuale, persistenţa deficitelor guvernamentale ridicate ar putea spori datoria externă şi ar face România mult mai dependentă de sursele externe de finanţare, lăsând-o vulnerabilă la schimbările în încrederea investitorilor şi la şocurile externe.

Urmărirea unei strategii credibile de consolidare fiscală este prioritatea cheie a politicilor menite să atenueze riscurile la adresa stabilităţii economiei. Această strategie va necesita implementarea deplină a reformelor fiscal-structurale incluse în PNRR, în special pe cele care vizează o creştere structurală a veniturilor guvernamentale şi o execuţie bugetară mult mai strictă decât în ultimii ani, se arată în analiză.

Progresele decisive cu consolidarea fiscală ar proteja stabilitatea macroeconomică şi ar permite, posibil, o relaxare treptată a politicii monetare şi, prin urmare, vin cu un cost limitat pentru creştere. În paralel, sunt necesare eforturi pentru a menţine competitivitatea costurilor, inclusiv prin menţinerea ajustărilor salariilor în sectorul public şi a salariului minim în linie cu evoluţia productivităţii. În plus, trebuie să continue eforturile de accelerare a reformelor structurale atât de necesare, depăşirea blocajelor în privinţa competitivităţii care nu este legată de costuri şi sporirea absorbţiei fondurilor de coeziune şi a fondurilor PNRR.

CE apreciază că vulnerabilităţile macroeconomice ale României s-au extins în urma pandemiei, într-un context în care s-a înregistrat o creştere extrem de solidă. Redresarea puternică post-pandemie a activităţii economice, sprijinită de relaxarea politicii monetare şi a condiţiilor financiare, precum şi orientarea fiscală sprijinitoare au dus la o creştere a PIB-ului de peste 4%, atât în 2021, cât şi în 2022, mai ridicată decât rata potenţială de creştere a României.

Expansiunea a fost determinată de creşterea robustă a cererii interne, stimulată de avansul rapid al creditării - care a accelerat în ritm anual la aproape 18% la mijlocul anului 2022 - şi de expansiunea extrem de rapidă a salariilor nominale (11,7% în 2022), în condiţiile înăspririi pieţe forţei de muncă. Aceste evoluţii au dus la vulnerabilităţi interne şi externe: inflaţia a atins în medie 12% în 2022, iar deficitul de cont curent a continuat să se adâncească la peste 9% din PIB, reflectând, de asemenea, şocul preţurilor la energie.

În pofida expansiunii economice extrem de solide şi a creşterii veniturilor guvernamentale, deficitul public a rămas ridicat, la 6,3% din PIB în 2022, scăzând doar uşor de la 7,2% din PIB în 2021, în urma avansului rapid al cheltuielilor guvernamentale. Până acum, România nu s-a confruntat cu dificultăţi în a-şi acoperi nevoile de finanţare. Fundamentale sale economice solide, inclusiv perspectivele solide de creştere pe termen mediu determinate de convergenţa veniturilor cu UE şi nivelul scăzut al datoriei continuă să susţină capacitatea sa de a-şi acoperi finanţarea de care are nevoie. Rezervele valutare ale României par în general adecvate, acoperind aproximativ 4,7 luni de importuri şi mai mult de 100% din datoria externă pe termen scurt la finalul lui 2023.

Cu toate acestea, intrările nete pentru investiţiile de portofoliu au fost mai mult decât duble în primele trei trimestre din 2023, faţă de perioada similară din 2022, ridicându-se la peste 13 miliarde de euro sau aproximativ 4% din PIB, întrucât deficitul public mare a fost finanţat din ce în ce mai mult din surse externe. Această creştere a investiţiilor de portofoliu a dus la o majorare aproape echivalentă a rezervelor valutare, dar riscă să modifice mixul de finanţare către instrumente mai puţin stabile.

Randamentele la obligaţiunile guvernamentale au scăzut marginal în 2023. Cu toate că, recent, condiţiile globale de finanţare s-au relaxat oarecum, ele rămân stricte şi supuse incertitudinilor, iar România poate fi vulnerabilă dacă încrederea investitorilor se modifică şi apar şocuri externe, se mai spune în analiză.

Sectorul bancar este bine capitalizat, lichid şi profitabil. De câţiva ani, capitalizarea sectorului bancar al României este relativ stabilă. Rata de adecvare a capitalului a fost 21,6% în trimestrul trei din 2023, mult peste nivelul minim recomandat şi media din UE. Profitabilitatea a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani, cu o rentabilitate a capitalului de 18,3% în trimestrul trei din 2023, aproape dublă faţă de media UE. Rata creditelor neperformante a scăzut semnificativ, ajungând la 2,7% în trimestrul trei din 2023. Ponderea împrumuturilor pentru întreprinderi denominate în valută este ridicată, la 45% din total. Ea constitue un risc în eventualitatea unei deprecieri semnificative a cursului de schimb, dar este compensată de nivelul relativ scăzut de îndatorare şi de profitabilitatea ridicată, susţine Executivul comunitar

"Per ansamblu, vulnerabilităţile României persistă şi ţara este expusă la şocuri, dacă nu sunt luate rapid decizii politice. Recenta îmbunătăţire a conturilor externe şi moderarea dinamicilor preţurilor sunt evoluţii pozitive. Totuşi, aceste tendinţe rămân fragile. Pentru a evita escaladarea vulnerabilităţilor, sunt necesare politici adecvate, în special ţinând cont de deficitul ridicat", susţine Comisia. 

CE recomandă decidenţilor din România să se bazeze pe sfatul experţilor la stabilirea salariului minim

Stabilirea salariului minim este o procedură delicată, care are drept obiectiv realizarea unui echilibru între obiective care uneori sunt opuse şi, de aceea, sfaturile experţilor îi pot ajuta pe decidenţi în acest proces, se arată într-un capitol separat al analizei aprofundate privind dezechilibrele macroeconomice ale României, publicată luni de Comisia Europeană.

În analiza sa, Executivul comunitar subliniază că, în România, modificarea salariului minim este decisă de Guvern pe baze discreţionare. Salariul minim legal este fixat de Guvern după negocieri consultative cu sindicatele şi patronatele. Tipic, nivelul salariului minim este revizuit în fiecare an, în ianuarie, dar sunt posibile şi ajustări ad-hoc în timpul anului.

"Atunci când decide o majorare, Guvernul utilizează o gamă largă de indicatori macroeconomici (inflaţie, salarii, productivitate şi evoluţia generală a pieţei muncii), dar nu urmează o formulă clară", apreciază Executivul comunitar.

Comisia Europeană precizează că există riscuri şi beneficii ale unor majorări semnificative ale salariului minim. Pe de o parte, salariul minim protejează muncitorii cu putere scăzută de negociere şi poate reduce sărăcia persoanelor angajate în câmpul muncii. Obiectivul salariului minim este creşterea veniturilor şi productivităţii muncii şi să îmbunătăţească bunăstarea muncitorilor aflaţi la capătul de jos al distribuţiei veniturilor şi, în acelaşi timp, să reducă inegalităţile.

"În acelaşi timp, salariul minim ar putea să nu fie cel mai eficient instrument pentru a reduce inegalitatea şi sărăcia. El tinde să fie un instrument slab concentrat pentru acest scop şi susţine mai degrabă indivizii decât gospodăriile şi acoperă numai persoanele angajate", subliniază Executivul comunitar.

Analiza atrage atenţia că majorările salariale excesive ar putea avea efecte negative asupra gradului de ocupare. În unele situaţii, angajatorii ar putea răspunde la majorarea salariului minim prin concedierea celor mai puţin productivi angajaţi. Există de asemenea riscul ca majorările prea mari ale salariului minim să diminueze stimulentele pentru muncitori de a-şi îmbunătăţi competenţele.

La nivel macro, majorări mari ale salariului minim ar putea contribui la deteriorarea dezechilibrelor externe, imediat printr-o absorbţie crescută, iar în timp prin pierderi la capitolul competitivitate a costurilor. În acest context, recursul la sfatul experţilor îi poate ajuta pe decidenţi în sarcina lor sensibilă a stabilirii salariului minim.

"Acest lucru este valabil în special în ţările cu putere mică de negociere colectivă, cum este România. În aceste cazuri, unii economişti susţin că procesul de stabilire a salariului minim ar trebui luat, cel puţin parţial, din mâinile politicienilor şi fie delegarea sa către experţi independenţi, fie utilizarea unei formule matematice, cum este în prezent cazul în Franţa şi Ţările de Jos", se arată în analiza Comisiei Europene.

Evoluţiile recente ale salariului minim în România confirmă necesitatea unei reforme ambiţioase care să asigure că modificările duse salariului minim sunt mai predictibile şi calibrate într-un mod care este echitabil şi aliniat cu nevoile fundamentale ale economiei, concluzionează Executivul comunitar. Această reformă ar trebui concepută în consultare cu partenerii sociali şi într-un mod care se respecte în totalitate cerinţele directivei UE din 2022 privind salariul minim adecvat.