Video Datoria publică a României a explodat în ultimii 5 ani. Iancu Guda: "Ritmul în care ne îndatorăm trebuie să ne îngrijoreze"
Specialistul economic al Observator, Iancu Guda, ne vorbeşte, astăzi, în cadrul rubricii IQ Financiar, despre un aspect important al economiei românești ce trebuie reglat, îmbunătățit.
Deși, per total, suntem pe un drum bun, avem un deficit fiscal foarte mare care trebuie ajustat, atât pe partea de cheltuieli, care trebuie reduse, cât și pe partea de venituri, care trebuie crescute.
Realitatea este că statul a cheltuit mai mult decât a încasat, o sumă fantastică. Este vorba despre 152 de miliarde de lei. Gaura la buget este cu 50 de miliarde de lei mai mare decât era în 2020, când a izbucnit pandemia. Raportat la produsul intern brut, care a crescut între timp, deficitul rămâne foarte ridicat, 8,6%.
România, lăsând la o parte orice discuție politică – pentru că la IQ Financiar facem economie, nu politică –, nu a reușit, în 30 de ani, să depășească semnificativ veniturile încasate la buget, raportate la PIB, peste 30%. Media europeană este 40%. O colectare mai slabă cu 10% din PIB înseamnă 170 de miliarde de lei, adică 34-35 de miliarde de euro. Este o sumă colosală, mai mare decât programul PNRR într-un singur an.
România are salarii foarte mari raportate la veniturile bugetare
- Deficit de 1,58% din PIB, după primele două luni din 2025. Ţinta pe întregul an este de 7%
- Diferența dintre salarii și prețuri în România. Cu cât au crescut ambele în ultimii 5 ani
- Peste 1100 de reţinuţi în 5 zile de proteste în Turcia. Avertisment dur din partea Ankarei: Terorizarea...
- Cum evoluează economia României. Vine o recesiune sau o creștere prosperă?
- De ce a raportat România de șase ori mai puţini turiști străini decât Bulgaria? Explicaţia ministrului Economiei
Este foarte important să analizăm aceste date, iar acum vedem și o primă evoluție a deficitului fiscal și de unde provine. Pe componenta de cheltuieli, România are salarii foarte mari raportate la veniturile bugetare: 27%. Practic, din cât ne permitem, un sfert se duce pe salarii, în timp ce media europeană este de 17%. Este clar că avem un aparat public supradimensionat, atât numeric, cât și valoric, din perspectiva salariului mediu, care este cu aproximativ 1.500 de lei peste media din privat, adică cu 35% mai mare. Așadar, trebuie să reducem cheltuielile și să îmbunătățim colectarea, reducând economia subterană, nu prin creșteri de taxe.
Bugetul pentru acest an prevede un deficit fiscal de 7,5% din PIB, ceea ce înseamnă o ajustare de un punct procentual, adică 26 de miliarde de lei. Este esențial să arătăm că putem regla gradual acest deficit, altfel datoria va continua să crească.
Datoria publică a explodat în ultimii 5 ani
Să vedem cum s-a întâmplat acest lucru în ultimul deceniu. Datoria publică a explodat în ultimii 5 ani, crescând cu 750 de miliarde de lei, de trei ori mai mult decât în deceniul precedent. Între 2010 și 2020, datoria publică a crescut cu 250 de miliarde de lei, iar în doar cinci ani s-a mărit cu 750 de miliarde. Această creștere ne împovărează.
Ne prind datoriile din urmă. În 2010, datoria publică pe locuitor era 60% din salariu, însă, din cauza creșterii rapide a datoriilor, acum a ajuns la 105%. Nu e motiv de panică, deoarece avem o datorie totală mai mică de 60% din PIB, sub media europeană de 80%. Însă ritmul în care ne îndatorăm trebuie să ne îngrijoreze și să ne determine să reducem deficitul fiscal. Mai ales că plătim dobânzi mari. România achită cele mai ridicate dobânzi la împrumuturile sale din întreaga Uniune Europeană, aproape 8% pentru o perioadă de 10 ani, în timp ce media europeană este de aproximativ 3%. Dacă ne îndatorăm mult, într-un context în care salariile cresc mai lent decât datoria publică și plătim dobânzi foarte mari, este clar că trebuie să corectăm acest curs.
Drumul este bun, direcția este clară: prosperitate, bunăstare, salarii care să depășească inflația. Însă trebuie să fim atenți la deficitul comercial – să producem mai mult în România – și la deficitul fiscal – să reducem cheltuielile și risipa în sectorul public și să îmbunătățim colectarea veniturilor, reducând economia subterană. Iată tabloul complet al acestei săptămâni.
Contextul economic ne ajută să înțelegem mai bine realitatea în care trăim. În săptămânile următoare, vom trece la planificare financiară și investiții: unde punem banii să lucreze pentru noi în acest context? Țineți aproape! Vă mulțumim că ne sunteți alături! La IQ Financiar, împreună, punem banii să lucreze pentru noi.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰