Copiii care își trăiesc copilăria pe cântar. Cătălin, un adolescent de 17 ani, a ajuns să cântărească 161 de kilograme: 80 kg sunt masă de grăsime

Prea mici pentru o problemă mult prea mare. Zeci de mii de copii obezi sau supraponderali trăiesc copilăria pe cântar. Un fenomen care a luat proporţii de la an la an. Adolescenţii de astăzi sunt mult mai grei decât părinţii lor şi viitorul este sumbru. O jumătate de milion de tineri vor deveni obezi în următorii 9 ani. O boală care cântăreşte mult, pentru că excesul ponderal scurtează viaţa. Începem astăzi o nouă serie Observator, cu Mădălina Iacob. Iată cum ajunge un copil "Greu de mic".

• Marian Cristian Minae, unul dintre suspecții în cazul asasinării omului de afaceri Adrian Kreiner, a fost adus în România

O transformare care nu apare peste noapte. La Cătălin, a durat o adolescenţă să ajungă la o greutate sufocantă. La 17 ani, o jumătate din corpul lui era grăsime pură. "Deci, 161 era greutatea lui și compoziția în masă grasă era de 80 de kg. Deci, iată, 80 de kg de masă grasă, de grăsime, avea acest copil în interiorul sau", a declarat Anca Hâncu, directorul medical al clinicii de nutriție. "Am văzut în timp, dar am zis că...hai, lasă, că e în creștere. Timpul a trecut, el a crescut, de înalt este foarte înalt", a declarat Rodica Ghiță, mama băiatului.

A fost un diagnostic greu de acceptat. Se îmbolnăvise fără să-şi dea seama, cu fiecare zi care trecea, cu fiecare masă în plus, cu fiecare gustare vinovată.

• Reporter: Ce mâncai de regulă într-o zi?
• Cătălin Ghiță: Chipsuri, carne de porc - foarte multă, nu respectăm orele de mâncare. Aveam foarte multe mese - de la 3 mese, la 5-6 mese. Și mă mai duceam pe la magazine, ieșeam de la școală - și mâncăm fast-food.
• Reporter: Ce crezi că ți-a făcut cel mai mult rău dintre toate astea?
• Cătălin Ghiță: Fast-food-ul și sucurile.

Consumul de produse de tip fast-food, sucurile şi dulciurile, alături de sedentarism, sunt principalii factori care au dus în ultimii ani la creşterea în greutate a unei generaţii. În lume, 374 de milioane de copii între 0 şi 19 ani sunt obezi. În Europa, unul din trei are probleme de greutate. "Nu avem date foarte clare în România, totuși se conturează o prevalența a obezitățîi și supragreutatii în jur de 30% la copii", mai spune Anca Hâncu, directorul medical al clinicii de nutriție.

Enorm, mai ales dacă ne uităm la generaţia trecută. Faţă de anii 80, România are cu 50% mai mulţi copii supraponderali. O epidemie de kilograme, pe care statul o ignoră. Planul naţional anti-obezitate, care includea mai multe ore de sport în şcoli şi ore speciale de nutriţie, a rămas, de 7 ani... numai un plan. Aşa cum mare parte a României a rămas la o mentalitate din trecut, nepotrivită într-o lume a tentaţiilor.

Medicii recomandă ca din trei în trei luni, copilul să fie cântărit şi măsurat

Medicii recomandă ca din trei în trei luni, copilul să fie cântărit şi măsurat. Indicele de masă corporală este cel care trebuie sa va alarmeze. Si puteti verifica asta şi singuri, acasă. Pe un calculator al greutăţii, în funcţie de vârstă, sex şi înălţime. Pentru o fată de 10 ani, de exemplu, problemele apar atunci când indicele de masă corporală depăşeşte valoarea 20. Dacă trece de 30, atunci vorbim deja despre obezitate morbidă. La Cătălin, valoarea se apropia periculos de 50. A mers la medic şi a început să slăbească, atunci când şi-a dat seama că obezitatea înseamnă mai mult decât o problemă de imagine.

"Înseamnă risc de diabet zaharat, dislipidemii, care deschide poartă spre toate afecțiunile cardiovasculare posibile. Vorbim de hipertensiune, insuficientă cardiacă, fibrilație artriala, și de aici vorbim, practic, de trecerea de la sănătate la boală", a declarat Anca Hâncu. Iar un copil obez se va transforma, inevitabil, într-un adult obez, care nu va mai avea şansa la o viaţă sănătoasă.