Eşecuri pe linie ale Guvernului în negocierile cu Bruxelles. Gaura din Buget ne poate costa fonduri europene sau creşterea TVA-ului

Vești rele de la Bruxelles. România nu i-a convins pe oficialii europeni că majorarea taxelor și scăderea cheltuielilor la stat vor acoperi gaura din buget. Comisia cere reforme mai dure, inclusiv creşterea TVA la 21 la sută. Asta ar însemna, în primul rând, scumpirea alimentelor. Dacă nu luăm măsuri urgente, pierdem bani europeni.

• SNSPA a decis nominalizarea lui Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace: "Este un politician atipic"

Pentru a acoperi deficitul uriaş, de aproape 40 de miliarde de lei, Guvernul a pregătit un mega pachet de taxe şi impozite.

Lucia Cujbă, reporter Observator: Comisia Europeană consideră că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a depăşi impasul financiar în care se află statul. Comisarii europeni recomandă reforme fiscale dure. C1 Printre sugestii, eliminarea cotelor reduse de TVA, de 5 şi 9 la sută. Greul acum apare. C2 Prin menţinerea cotei de 19 la sută tot nu am strânge necesarul de bani. Soluţia sugerată de Comisia Europeană - creșterea Taxei pe Valoarea Adăugată la 21 de procente.

Asta ar însemna scumpirea alimentelor cu 12 la sută. Acum, pentru un coş cu cinci produse de bază, cu TVA de 9% şi adaos comercial plafonat, plătim 91 de lei. Dacă taxa pe valoarea adăugată creşte, acelaşi coş ar costa peste 100 de lei.

România a eşuat la Bruxelles şi negocierea procentului din PIB pentru pensii

Gabriel Biriş, analist fiscal: Ar aduce un impact semnificativ asupra costului vieţii. Creşterea TVA este cel mai rău scenariu posibil, mai ales creşterea semnificativă a TVA-ului pentru alimente.

Această informaţie ne arată că situaţia bugetului este chiar mai rea decât ne aşteptam.

Taxa pe valoarea adăugată la alimente variază în Uniunea Europeană. În Italia, Spania şi Germania este mai mică decât în România. În Grecia şi Bulgaria, cotele sunt de 13, respectiv, 20%. Problema este, spun economiştii, că nu ne putem permite asemenea taxe din cauza statului.

România a eşuat la Bruxelles şi negocierea procentului din PIB pentru pensii. Dacă veniturile pensionarilor depăşesc 9,4% din PIB, ţara noastră pierde bani din PNRR. Veşti proaste şi pentru micile afaceri. Comisia Europeană a insistat pentru o diminuare a numărului de IMM-uri, pe lângă impozitarea mai dură, de trei ori mai mare. Măsura se află deja pe lista Guvernului.

Pe măsură ce Guvernul se apropie de momentul adoptării măsurilor, creşte tensiunea din coaliţia de guvernare. Câţiva membri ai PNL nu vor să deconteze politic pachetul fiscal şi atacă PSD. Deputatul liberal Robert Sighiartău a declarat că îi vede pe social-democraţi la guvernare cu AUR de anul viitor. În plus, dă vina pe scăderea PNL în sondaje pe asocierea cu PSD. În replică, social-democraţii spun că în PNL se dă o luptă internă pentru putere.

Marcel Ciolacu va cere creşterea plafonului la 5,5%

Lucian Romaşcanu, purtătorul de cuvânt PSD: Este al nu ştiu câtălea derapaj al domnului Sighiartău şi mai sunt şi alţi colegi care fac opoziţie la Guvernare. Ne-am asumat împreună cu PNL, neavând vreo iubire majoră unii cu alţii. Nu pot să le interpretez decât într-o cheie electrorală internă.

Ionuţ Stroe, purtător de cuvânt PNL: Analizele domnului Robert Sighiartău sunt unele personale. Guvernarea asigurată de această coaliţie de guvernare PNL - PSD are cu totul alte teme, serioase, chestiuni care ţin de încadrarea în ţinta de deficit bugetar.

Coaliția PSD-PNL este în situaţia de a-şi gestiona propriile erori. Trebuie să stopeze risipa, iar gaura bugetară trebuie umplută rapid. Negocierile decisive le va avea premierul cu preşedinta Comisiei Europene în următorele două zile. Întrucât România nu poate atinge deficitul asumat pentru acest an, de 4,4%, Marcel Ciolacu va cere creşterea plafonului la 5,5 la sută. În caz contrar, pierdem bani europeni.

Robert Sighiartău, PNL: PSD are un joc murdar, dublu, apropo de coaliţie şi de parteneriat iar eu văd PSD guvernând cu AUR din 2024. Mă bazez în primul rând pe legăturile care stau în spatele acestor partide politice inclusiv în modul în care AUR alege să se bată cu PSD în teritoriu.