Facturile la energie, plafonate până în vara lui 2023. Metoda prin care Comisia Europeană vrea să limiteze scumpirile halucinante

Noi măsuri pentru criza energetică vin de la malul mării. Liderii PSD anunţă că plafonarea facturilor va fi prelungită până la sfârşitul verii viitoare. Iar de la întâi septembrie, toate companiile din energie vor plăti o taxă pe profit. Între timp, Uniunea Europeană pregăteşte o intervenţie majoră pentru ieftinirea energiei. Gazprom a anunţat că închide de tot Nordstream timp de patru zile. 

• Tânăr răpit cu duba din parcarea unui bloc din Bucureşti. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

Coaliţia de guvernare este cu dare de mână. Facturile vor rămâne plafonate până pe 31 august, în loc de 31 martie. La curent, vom plăti cel mult 0,80 lei pe kWh, iar la gaze - 0,31 lei pe kWh. Iar pentru a susţine schema, statul va strânge bani de la toate companiile din energie. Practic, statul va obliga producătorii, furnizorii şi traderii să plătească o taxă de solidaritate, în funcţie de profit. Procentul, încă neanunţat, se va regăsi într-o ordonanţă care va fi aprobată de Guvern în cel târziu două zile.

România a importat ieri 25% din necesarul de energie

"Toată această gaură între furnizori şi consumatori intră în buzunarele unor firme, care nu fac decât să plimbe nişte hârtii - nu i-aţi văzut cu găletuşa de curent în spate - şi este plătită de stat cu sume imense, va fi recuperată tot de la ei, din acele profituri nejustificate", a declarat Mihai Tudose. "Diferenţa până la sumele exorbitante care se vehiculează pe pieţele spot, 3.000, 3.000 şi ceva de lei, nu sunt preţurile cu care vând producătorii mari. Este clar că se întâmplă şi altceva", a declarat Silvia Vlăsceanu, expert în energie. Plusează la preţurile mari de pe bursă şi deficitul de energie electrică.

Din cauza secetei, a lipsei de vânt şi cu un reactor oprit, România a importat ieri 25% din necesarul de energie. Aşa că preţul pe bursă a ajuns la 738 euro/MWh. Pentru comparaţie, în 2020, megawattul costa în jur de 40 de euro, iar anul trecut - 100 de euro. Pentru a limita scumpirile halucinante, Comisia Europeană vrea să separe preţul curentului de cel al gazului. Planul de reformă va fi anunţat pe 9 septembrie, la reuniunea miniştrilor Energiei. "Creşterea preţurilor energiei electrice arată clar limitele funcţionării actuale a pieţei. Aceasta a fost concepută într-un context foarte diferit", a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

"Designul de piaţă la energia electrică în Europa este unul învechit. Centralele pe gaz intră ultimele. Dau preţul pentru toate tranzacţiile", a declarat Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei. Franţa se pregăteşte deja pentru ce e mai rău. Gazprom a anunţat că reduce livrările de gaze, iar Guvernul de la Paris a cerut deja companiilor să prezinte planuri de economisire şi să numească un mediator energetic, care să supravegheze aplicarea măsurilor. "Dacă nu facem eforturi fiecare dintre noi sau dacă toate scenariile sumbre se adeveresc, va trebui să impunem raţionalizarea consumului", a declarat Elisabeth Borne, prim-ministrul Franţei. Depozitele europene de gaze naturale sunt pline în proporție de 80%.