Fonduri europene nerambursabile în 2024. Ce tip de fonduri pot accesa românii

Fondurile europene nerambursabile sunt o importantă sursă de finanțare pentru autoritățile centrale și locale, dar mai ales pentru românii care vor să-și deschidă sau să își extindă o afacere. Uniunea Europeană a pregătit fondurile nerambursabile pentru românii care au nevoie de ele, aceștia trebuind doar să aplice pentru acestea. Vestea bună pentru cei care vor fonduri europene nerambursabile în 2024 este că în exercițiul bugetar al UE 2021-2027, România poate primi aproximativ 4 miliarde de euro prin Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

• "Te bat acuma, dacă nu te-am bătut atunci!" Cozma i-a amenințat cu bătaia pe doi dintre protestatarii atacați de mineri în '90

Atunci când vorbim despre fondurile europene nerambursabile, vorbim despre un instrument de finanțare pe care UE îl folosește pentru a reduce decalajele de dezvoltare dintre diferitele regiuni. Administrarea acestor bani se face în comun de către Comisia Europeană și statele membre. În cazul României, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), alături de instituțiile subordonate, se ocupă de acest lucru.

 După cum explică MIPE, pentru România, Fondurile Europene Structurale și de Investiții (Fondurile ESI) sunt principala sursă de finanțare a Programelor Operaționale care au ca principal obiectiv implementarea Politicii de Coeziune economică și socială la nivel național.

Ce tipuri de fonduri pot accesa românii?

Fondurile europene nerambursabile pe care le pot accesa românii vin prin acest programe:

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) este unul dintre principalele instrumente financiare ale politicii de coeziune europene. Acesta a fost creat în 1975 cu scopul de a contribui la reducerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor europene și de a îmbunătăți standardele de viață în regiunile cele mai defavorizate.

Între 2021-2027, UE alocă peste 392 de miliarde EUR pentru politica de coeziune. Aproximativ 226 de miliarde de euro au fost alocate FEDR. Această alocare includea 9 miliarde euro prevăzute pentru cooperarea teritorială europeană (CTE) și 1,9 miliarde euro, sub formă de alocații speciale, pentru regiunile ultraperiferice și cele cu o densitate redusă a populației.

Fondul Social European (FSE)

FSE este principalul instrument prin care Europa susține crearea de noi locuri de muncă, ajută oamenii să obțină locuri de muncă mai bune și asigură oportunități profesionale mai echitabile pentru toți cetățenii UE.

Aceste fonduri sunt destinate investițiilor în capitalul uman al Europei – angajații, tinerii și toți cei aflați în căutarea unui loc de muncă. Anual, UE alocă 10 miliarde euro pentru îmbunătățirea perspectivelore de angajare a milioane de europeni, în special pentru cei cărora le este dificil să își găsească de lucru.

Fondul de Coeziune (FC)

Fondul de coeziune a fost creat în 1994 și oferă finanțare pentru proiecte din domeniul mediului și al rețelelor transeuropene în statele membre al căror venit național brut pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din media UE, se arată pe site-ul Parlamentului European.

În intervalul 2021-2027, Uniunea Europeană a pregătit 42,6 miliarde euro pentru Fondul de Coeziune, din care o sumă de 10 miliarde euro va fi destinată Mecanismului pentru Interconectarea Europei. Procentul de cofinanțare poate atinge până la 85% din valoarea proiectelor. Din acești bani, România ar urma să primească peste 4 miliarde euro.

După cum transmit oficialii europeni, aceste fonduri nerambursabile trebuie folosite în 2024 și în restul exercițiului bugetar pentru:

• investiții în domeniul mediului, inclusiv în domenii legate de dezvoltarea -durabilă și energia sustenabilă care prezintă beneficii de mediu;
• rețelele transeuropene în domeniul infrastructurii de transport (TEN-T);
• asistență tehnică.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Programul pentru Dezvoltare Rurală (PAC) este o inițiativă care contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare rurală stabilite de Uniunea Europeană, având sprijinul financiar al Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Bugetul alocat FEADR pentru perioada 2021-2027 este de 95,5 miliarde de euro. Dintre acești bani, 8,1 miliarde de euro provin din instrumentul de redresare NextGenerationEU și au ca scop diminuarea impactului pandemiei de COVID-19 asupra sectorului agricol.

Românii care vor fonduri nerambursabile în 2024 prin acest program trebuie să știe că proiectele lor au obligația de a ajuta la îndeplinirea a 4 din cele 6 priorități ale UE legate de dezvoltarea rurală:

• să încurajeze transferul de cunoștințe și inovarea în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale;
• să sporească viabilitatea și competitivitatea tuturor ramurilor agriculturii și să promoveze tehnologiile agricole inovatoare și gestionarea durabilă a fondului forestier;
• să promoveze organizarea lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, bunăstarea animalelor și gestionarea riscurilor în agricultură;
• să promoveze utilizarea eficientă a resurselor și să sprijine tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic;
• să refacă, să conserve și să dezvolte ecosistemele care sunt legate de agricultură și silvicultură;
• să promoveze incluziunea socială, reducerea sărăciei și dezvoltarea economică în zonele rurale.

Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM)

FEPAM se conformează Politicii Comune în Domeniul Pescuitului, care impune reguli pentru gestionarea durabilă a flotelor europene de pescuit și pentru conservarea stocurilor de pește.

În 2021 europarlamentarii au aprobat Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și modul în care acesta ar trebui folosit în cadrul bugetului UE pentru 2021-2027. 5,3 miliarde EUR vor fi alocate gestionării fermelor piscicole, acvaculturii și flotelor de pescuit. Restul vor finanța consilierea științifică, dispozitivele de verificare și control, culegerea de informații despre piață, supravegherea și siguranța pe mare, informează Parlamentul European.