O uriaşă bancă din Japonia vrea să facă investiţii în România. Instituţia are deja experienţă pe piaţa europeană

Japonia vrea să investească în România prin intermediul unui vehicul de cofinanţare a Fondului de Fonduri de Capital de Risc pentru Redresare, a anunţat Mihai Precup, preşedintele Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), după o întâlnire avută cu mai mulţi reprezentanţi ai Băncii Japoneze pentru Cooperare Internaţională (JBIC). De asemenea, s-a discutat despre oportunitatea colaborării pentru operaţionalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare a României. 

• Mai bine de jumătate de ţară intră sub cod galben de caniculă începând de duminică. Valul de căldură extremă va persista întreaga săptămână
• Formula 1, programul Marelui Premiu al Marii Britanii! Russell va pleca din pole-position. Cursa e duminică, 16:45, pe Antena 1 şi în AntenaPLAY

Conform declaraţiilor făcute de Mihai Precup, instituţia financiară japoneză are deja experienţă în administrarea unui astfel de fond de fonduri pe care îl deţine în Polonia şi care va fi utilizat şi pentru cofinanţarea Fondului de Fonduri de capital de risc pentru Rezilienţă (Recovery Equity Fund sau REF) din România, transmite AMEPIP într-un comunicat.

“Reprezentanţii JBIC au declarat că sunt interesaţi de cofinanţarea Fondului de fonduri, un instrument pentru finanţarea de startup-uri în valoare de 400 de milioane de euro gestionat de Guvernul României împreună cu European Investment Fund. Această sursă de finanţare se adresează mai multor categorii de fonduri: fonduri de infrastructură, fonduri de capital de dezvoltare (private equity), fonduri de capital de risc (venture capital) sau platforme de crowdfunding. Experienţa în administrarea unui astfel de fond de fonduri în Polonia va fi utilizată ca vehicul pentru confinanţarea proiectelor din ţara noastră, partea română fiind responsabilă cu realizarea unei analize preliminare”, a declarat preşedintele AMEPIP, la finalul întâlnirii cu oficialii Japan Bank for International Cooperation.

Până în 2026, aproximativ 20 de fonduri de investiţii vor obţine resurse pentru a investi în firme româneşti

În decembrie 2021, Guvernul României şi Fondul European de investiţii au semnat un contract pentru înfiinţarea Fondului de Fonduri de Capital de Risc pentru Redresare, investiţie finanţată printr-o contribuţie de 400 milioane euro din Componenta 9 a PNRR – ”Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare”. Se anticipează că, până în 2026, aproximativ douăzeci de fonduri de investiţii vor obţine resurse pentru a investi în firme româneşti. Apelul pentru selecţia intermediarilor financiari a fost lansat în august 2022.

De asemenea, s-a discutat despre oportunitatea colaborării pentru operaţionalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare a României. Astfel, reprezentanţii băncii nipone au exprimat interesul pentru semnarea unui memorandum, prin care vor oferi asistenţă tehnică în identificarea şi dezvoltarea unor instrumente financiare comune. Prin urmare, BID va putea atrage şi direcţiona fonduri către proiectele strategice de ţară, care nu găsesc finanţare din partea sistemului bancar, conectându-le la instituţiile financiare internaţionale, pentru a susţine dezvoltarea economică şi a îmbunătăţi viaţa românilor.

Primele obligaţiuni denominate în yeni japonezi sunt plănuite să fie lansate în 2024

Tot la întâlnirea de la Tokyo, reprezentanţii instituţiei financiare japoneze şi-au exprimat interesul şi pentru achiziţionarea de obligaţiuni denominate în yeni, aşa-numitele Samurai Bonds, prin care ţara noastră îşi va putea diversifica sursele pentru acoperirea necesarului de finanţare. Primele obligaţiuni denominate în yeni japonezi sunt plănuite să fie lansate în 2024.

Totodată, Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională este interesată în susţinerea proiectelor pentru decarbonizare, din domeniul energiei, aliniate cu obiectivele Fondului Naţional de Modernizare. Investiţiile JBIC vor ajuta România să-şi atingă obiectivele agreate în ceea ce priveşte procesul de tranziţie către o energie sustenabilă, subliniază Mihai Precup.