Pescuitul comercial în România a ajuns ca peștele pe uscat

Avem pescari profesionişti, avem râuri bogate şi unul dintre cele mai mari fluvii din lume. Avem tot ce ne trebuie pentru a face din pescuit o afacere înfloritoare pentru ţara noastră. Pescuitul comercial este însă doar o tristă amintire.

• Jurământul lui Putin şi mesajul pentru Occident din scaunul de "ţar" al Rusiei. DETALII la Observator 19:00, la Antena 1
• "N-am întâlnit aşa ceva". Aglomeraţie în vămi după minicavanţa de Paşte. Românii s-au întros acasă din Bulgaria, Grecia sau Turcia

Avem pescari profesionişti, avem râuri bogate şi unul dintre cele mai mari fluvii din lume. Avem tot ce ne trebuie pentru a face din pescuit o afacere înfloritoare pentru ţara noastră. Pescuitul comercial este însă doar o tristă amintire, iar oamenii de la Dunăre caută disperaţi soluţii să supravieţuiască într-o industrie în care, ani la rând, a lipsit orice strategie de dezvoltare.

Pe malul Dunării, câțiva pescari deapănă amintiri dintr-o vreme demult apusă. În Calafat şi în satele de pe valea Dunării nu era familie în care să nu fi fost măcar un pescar profesionist. Cândva, pescuitul era cea mai importantă sursă de venit pentru mii de români. Astăzi, însă.

”Nu se mai poate trăi din pescuit, decât pentru familie, pentru mâncare, pentru … eu știu. Nici nu amortizăm sculele, investiţia pe care o facem nu se poate amortiza din pescuit”, spune un pescar.

Din barca bătrână și scorojită, Gelu Jalbă caută în plasele întinse de câteva ore. Doar câţiva peşti a prins astăzi şi nu are speranţă că norocul i se va schimba până seara. Știe mai bine decât oricine cu ce se mănâncă peștele, a făcut un liceu și o facultate în domeniu și a asistat neputincios la declinul unei industrii de care nimeni nu s-a mai interesat. Ştie şi care ar putea fi soluţiile. Este nevoie ca nivelul apelor să fie controlat, pentru ca puietul să ajungă la maturitate înainte de perioada secetoasă. Şi trebuie reînfiinţate fermele piscicole.

Gelu Jalbă, pescar: În 2019, totalul capturilor a fost în jur de 20 de tone, iar în anul 1989, când eu răspundeam tot de sectorul Dunăre - Balta, capturile totale au fost de 120 de tone. Este genocid în ceea ce privește piscicultura.

Așa am ajuns să consumăm aproape exclusiv peşte de import. În singura pescărie din Calafat, găsim pește de acvacultură. Proprietarul, el însuşi pescar, și-a închis în ultimii ani 4 magazine din Craiova. Mai degrabă nostalgia nu l-a lăsat să pună lacătul şi pe cel din Calafat.

Cătălin Nicola, proprietar pescarie: Se vinde peşte de acvacultură din Croația, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Grecia și cine știe de pe unde s-o mai… Italia, Spania.

Fondurile europene ar putea fi salvarea. O organizație care se ocupă de atragerea banilor pentru pescari încearcă să resusciteze industria. Procedurile greoaie îi descurajează însă pe oameni.

Roxana Florea, reprezentant FLAG: Pescarii și familiile de pescari au nevoie de a diversifica cumva activitatea. Cele mai mari probleme cred că sunt în obținerea de avize. Din păcate, legislația nu este una foarte facilă.

Prin programul care acordă fonduri nerambursabile în domeniul pescuitului şi acvaculturii pot obține finanțări atât beneficiarii publici, cât și cei privați, iar valoarea acestora poate fi şi de 100% în cazul primăriilor.