Povestea Canalului Bâstroe. A fost motiv de dispută între Ucraina și România, acum va fi folosit pentru exportul de cereale

Canalul Bâstroe este aşezat de-a lungul gurilor (canalelor) Bâstri, Stambulul Vechi şi Chilia din Delta Dunării. Situat pe teritoriul regiunii Odessa, canalul trece prin teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, fiind motiv de dispută între România și Ucraina încă din 2003, atunci când ucrainenii au început amenajarea lui.

• "Efectul Cîrstoiu" înainte de alegerile prezidenţiale. PSD şi PNL se îndreaptă spre o coliziune frontală: alegerile locale, test în cursa pentru Cotroceni

Datorită faptului că Delta Dunării este o zonă de patrimoniu mondial UNESCO, România, Uniunea Europeană dar și Statele Unite ale Americii au cerut Ucrainei în trecut să oprească acest proiect, din cauza interferențelor posibile cu ecosistemul Deltei. Însă invazia Rusiei în Ucraina a schimbat modul în care este privit acest canal de adâncime, după ce marina și armata rusă au impus o blocadă asupra porturilor la Marea Neagră, făcând extrem de dificil transportul cerealelor.

În aceste condiții, ministrul de Externe Bogdan Aurescu a anunțat că România a permis tranzitul cerealelor prin Canalul Bâstroe și Brațul Chilia, pentru a ușura presiunea pusă asupra ucrainenilor.

"Trebuie spus foarte clar: Canalul Bâstroe este un canal care leagă Canalul Chilia de Marea Neagră. El trece prin Delta Dunării, care este o zonă protejată din punct de vedere al mediului. Este acoperită de foarte multe convenții internaționale, cred că sunt 12 convenții internaționale, de o serie de acorduri bilaterale româno-ucrainene, și diferendul nostru, care datează din 2003, cu privire la Canalul Bâstroe, s-a referit fix la acest proiect care, dezvoltându-se printr-o zonă protejată, are un impact de mediu transfrontalier negativ", a declarat Bogdan Aurescu, la emisiunea "Bună, România!", de la B1 TV.

"Canalul însă nu a fost dezvoltat, din diverse motive, de-a lungul timpului, deci a rămas la faza întâi de dezvoltare, de dragare și de întărire a malurilor, deci nu s-a progresat foarte mult în acest sens, iar acum când suntem în fața unei provocări foarte mari legate de criza alimentară, prin blocarea de către Federația Rusă a porturilor ucrainene de la Marea Neagră, care exportau grânele ucrainene spre zone destul de numeroase din lume... Deci ucrainenii au de exportat în jur de 20 de milioane de tone de cereale, pentru a putea face loc și cerealelor care vor fi adunate anul ăsta. Este foarte important să ajutăm partea ucraineană să rezolve această problemă. Sigur că noi preluăm, prin România, prin sistemul de căi ferate, prin porturile de la Dunăre, prin Portul Constanța; deja am reușit, prin România, să tranzităm peste 1,4 milioane de tone de cereale ucrainene, dar nu este suficient. Şi atunci, apărând această posibilitate de utilizare a Canalului Chilia, mai ales după ce Insula Șerpilor a fost eliberată de forțele ruse, noi am fost de acord şi am exprimat acordul nostru, pentru că pe Canalul Chilia este nevoie de acceptul ambelor părți pentru tranzitul navelor sub pavilion terț", a explicat ministrul.

România a permis tranzitul cerealelor prin canalele Bâstroe și Chilia, ținând cont de "situația excepțională"

Ministrul Bogdan Aurescu a detaliat la Digi 24 motivele pentru care România a permis navigația pe cele două canale.

"Canalul Bâstroe este un canal care face legătura, prin Delta Dunării, între Canalul Chilia și Marea Neagră. Este o rută pe care o pot tranzita vase cu capacitate relativ mică și care, într-adevăr, a fost în centrul unei dispute pe care am avut-o încă din 2003 cu Ucraina, din rațiuni de mediu, pentru că majoritatea organizațiilor internaționale care se ocupă cu diverse componente ale acestei probleme au concluzionat că există un impact de mediu substanțial negativ transfrontalier care se va produce dacă acest proiect al dezvoltării pentru navigație a Canalului Bâstroe va trece în etapele superioare de dezvoltare. În ceea ce privește Canalul Chilia, trebuie spus că navigația pe acest canal este deschisă și este liberă pentru navele sub pavilion românesc, respectiv ucrainean, iar pentru navele sub pavilion terț este nevoie de acordul părților. Din acest punct de vedere, ținând seama de situația deosebit de dificilă pe care o întâmpină Ucraina pentru tranzitul grânelor ucrainene spre destinații terțe – și noi am ajutat Ucraina prin transferul pe teritoriul României și ajutăm și în continuare, atât pe calea ferată, cât și prin porturile dunărene și, respectiv, prin Portul Constanța. Lucrăm la dezvoltarea capacităților acestor căi de transport, pentru a face față unei cantități mai mari de grâne. Deci, având în vedere toate aceste aspecte, am acordat consimţământul nostru pentru tranzitul navelor sub pavilion terţ pe Canalul Chilia, rezervându-ne, în același timp, poziția cu privire la aspectele care țin de conformitatea cu dreptul internațional al mediului a dezvoltării Canalului Bâstroe și, de asemenea, având în vedere necesitatea ca și în viitor să fie solicitat acordul părții române pentru navigația terților. Deci, practic, pentru navele sub pavilion terț, deci ne-ucrainean, ne-român, care trec pe Canalul Chilia, noi am acordat deja consimțământul părții române pentru acest tranzit, fiind vorba despre tranzit de cereale, care este absolut crucial să ajungă la destinațiile din Nordul Africii, din Orientul Mijlociu...", a declarat ministrul, care a subliniat că este "o situaţie excepțională, pe care am tratat-o ca atare, și înțelegem astfel, pe de o parte, să sprijinim Ucraina într-un moment foarte dificil, iar pe de altă parte, să ne protejăm drepturile ca stat riveran Dunării".